Am votat. Şi cred că nu e pentru nimeni o surpriză că am votat Geoană. O avea el multe slăbiciuni, dar sigur nu e prost, şi oricum nu este prostul pe care se străduiesc să ni-l vândă idioţii din presă şi de pe blogurile portocalii.
În fond, Palatul Cotroceni nu este o scenă de stand-up cafe, unde glumiţele tâmpite contează mai mult decât calităţile actoriceşti ale glumeţului. Nu-l plătesc pe Preşedinte nici să hăhăie, nici să interpreteze Constituţia după cum vrea ficatul lui martir, nici să arunce cu pahare după consilieri, nici să facă propuneri indecente ziaristelor sau să latre la lună, visându-se lider mondial.
Am nevoie de un tip serios, care să fie culmea plicticoşeniei, dar care să-şi facă treaba. Nu vreau spectacolul guvernării, vreau bună guvernare.
Sper sincer că Geoană va fi un om de cuvânt, că va rezista baronilor din partid, va asigura continuitatea majorităţii parlamentare PSD-PNL-UDMR, îl va susţine pe Iohannes, indiferent de mârâielile oportuniştilor, şi va schimba modul în care este administrat statul român. Vreau să văd colţii instituţiilor statului pe bucile TUTUROR îmbogăţiţilor care au furat statul. Vreau să respir liniştit, să nu mai simt duhorile corupţiei, nepotismului, favoritismului.
Vreau ca România să fie o democraţie, nu o cleptocraţie. Vreau să văd în funcţiile de conducere oameni promovaţi pe merit, nu pe culoarea carnetului de partid. Politica nu trebuie să coboare mai jos de secretarii de stat şi de prefecţi.
Vreau un stat puternic, dar nu opresiv, un stat redistriburtiv, nu un stat hoţ, un stat partener, nu duşman al cetăţeanului. Vreau ca instituţiile statului să nu mai servească pe puternicii zilei. Banii publici să fie cheltuiţi pentru bunuri publice, nu pentru Vuitoanele ţiitoarelor şi curvelor de lux, de ambe sexe!
Vreau o Românie normală. traian băsescu a avut cinci ani pentru a face reforme. A făcut un mare şi portocaliu căcat, în care a târât o ţară. Vreau să ieşim din căcat, vreau o Românuie normală, în care oamenii să nu se mai teamă de întoarcerea la totalitarism. Vreau normalitatea aia plictisitoare, mic-burgheză, care să ne facă mai buni şi mai toleranţi. Nu mai vreau intelectuali isterici, mereu în erecţie revoluţionară.
Cred că după 20 de ani de la Revoluţie, merităm şi noi răsplata sacrificiilor: întoarcerea la normalitate. După care putem începe şi construcţia bunăstării, şi integrarea europeană, şi tot ce ne-am propus. Dar fără o schimbare, azi, toate astea rămân vise...
Un comentariu:
Uite, vezi cum te laşi dus de val? Sau ai înhăţat peştişorul de aur, de îndrăzneşti să-ţi pui asemenea dorinţe?
Eu nu-mi fac nicio iluzie în privinţa castrării corupţiei, indiferent cine va câştiga alegerile. Sper doar să avem parte două-trei luni (până şi-o lua Iohannis lumea în cap) de o guvernare ceva mai competentă.
Trimiteți un comentariu