Cele două Românii

Cele două Românii nu sunt o găselniţă, folosită în campania electorală. Cele două Românii sunt o realitate. Depinde doar de criteriile pe care le foloseşti în analiză. Există o Românie a bogaţilor şi una a săracilor, o Românie a oamenilor educaţi(care nu sunt neapărat şi bogaţi!) şi o Românie a analfabeţilor(nu toţi neapărat săraci), o Românie a oamenilor responsabili şi una a demenţilor, pe care îi vedem pe YouTube cum pun în pericol viaţa lor şi a semenilor lor prin tot felul de gesturi teribiliste. Sigur, însumate, aceste Românii fac, mai mult sau mai puţin, România aia care ne calcă pe nervi şi ne ocupă tot timpul.

Turul doi al alegrilor prezidenţiale ne-a scos la iveală existenţa a două atitudini politice, care generează alte două Românii. Prima atitudine ste una totalitară, şi a generat România lui traian băsescu. O Românie intolerantă, extremistă, nepăsătoare faţă de lege, Constituţie, drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, o Românie a urii programate, a linşajului mediatic, a lipsei de valori morale. O Românie care acceptă violenţa, mârlănia, sperjurul, încălcarea legii, o Românie în care OTV se consideră noua "Europă Liberă", în care şeful statului se urcă beat la volan, este incapabil să construiască cel mai mic consens, în care guvernarea este exercitată de un partid stat, care nu vrea să împartă puterea cu nimeni, care vede în criticii din presă şi din societatea civilă duşmani ai poporului, ce trebuie distruşi. Este o Românie a serviciilor secrete care ascultă şi urmăresc opozanţii politici ai puterii, o Românie în care instituţiile statului lucreză doar pentru cel din fruntea statului. Este o Românie cu spatele la viitor, o Românie a totalitarismului, a partidului unic şi a "Iubitului Conducător".

A doua Românie este una îndreptată cu faţa spre viitor, tolerantă, democrată, capabilă de solidaritate în jurul unui proiect care ţine de interesul naţional, în care celălalt nu este un duşman care trebuie distrus cu orice preţ, ci un adversar care trebuie respectat. Nu este România lui Geoană, Antonescu, Iohannis, este România cetăţenilor care cred în valorile democraţiei şi cred că a construi este mai important decât a dărâma, a dialoga mai important decât a impune, care crede în parteneriat între egali, nu în supuşenie.

Este o Românie care emerge, după două decenii de tranziţii penibile sau dureroase, după multe erori şi eşecuri. Această Românie merita o şansă. N-a fost să fie. Dar nu este eşecul ei, ci al celeilalte Românii, România totalitară, care are încă pe ce butoane să apese, ce frici să stimuleze, ce frustrări să facă să vorbească.

Cu toate astea România lui traian băsescu îşi trăieşte agonia. Se va destrăma, mai devreme sau mai târziu. Într-un fel, realegerea sa, dar mai ales modul mizerabil în care s-a produs, îi va accelera descompunerea. Sunt ferm convins că, dincolo de nişte lideri de moment, există ceva mai puternic, care face ca România democrată să se afirme: nevoia de normalitate, de firesc, de viitor. Nevoia de mai multă democraţie şi de mai multă libertate.

Nu putem trăi permanent cu ameninţarea conflictelor deasupra capului. Nu putem trăi într-un veşnic scandal, nu putem număra mereu cadavrele reformelor avortate. Nu putem rata la nesfârşit oportunităţi, pentru că cineva vrea să aibă întotdeauna dreptate, să fie masculul alfa al unei întregi naţiuni. În democraţie puterea se împarte, nu se exercită arbitrar, ca într-o monarhie absolută.

În construcţia asta, a României democrate, trebuie să se implice şi social-democraţii, şi liberalii. Ambele ideologii sunt ideologii ale libertăţii şi democraţiei, ale toleranţei şi respectului datorat celuilalt. Asta nu înseamnă dispariţia deosebirilor specifice, asta înseamnă promovarea unor proiecte asupra cărora se poate construi un consens politic şi social, în condiţii de deplină transparenţă. Dacă vrem să convingem oamenii să se întoarcă la politică, trebuie să o moralizăm, aşa cum trebuie să moralizăm capitalismul, dacă vrea să redevină credibil.

Cele două Românii despre care vorbeam nu se vor întâlni, vor fi veşnic în conflict. Depinde de noi care Românie va fi mai puternică: cea a mentalităţilor totalitare, sau cea a valorilor democratice.