vineri, 31 mai 2013

Anunț pentru proști

 
 
Pentru toți proștii care cred că punctele de vedere pe care le exprim au o unică motivație, anume faptul că sunt sluga lui Dan Voiculescu: nu, nu sunt plătit de Voiculescu! Și când eram plătit, asta în urmă cu vreo 15 ani, eram plătit de Tucă, iar plata era ca și când n-aș fi fost plătit. Așa că a se scuti! Mai puneți-vă dracului mintea la contribuție. Or fi și alte motive pentru care scriu ce scriu, cum ar fi sila de o țară care și-a ratat șansele, pentru că cei mai mulți cetățeni ai ei au muci în loc de creier. E o explicație, nu?

joi, 23 mai 2013

România băltește...

 
 
Știu, postez tot mai puțin pe blog. Și nici pe FB nu prea mă omor cu prezența. Dar încerc să înțeleg ce se întâmplă cu noi, și, mărturisesc, nu îmi iese. Cu, sau fără USL, cu, sau fără băsescu, România se mișcă tot pe tradiționala traiectorie, numită plastic ”pișatul boului”. Adică ceva ce nu poate fi descris în mod rațional de nimeni, pleacă de nicăieri și duce nicăieri.
 
Despre ce să scriu, până la urmă? Despre o clasă politică biscisnică, incapabilă să ofere un proiect de viitor societății? Despre o societate atomizată, incapabilă de solidaritate? Despre o democrație formală, din care lipsesc cetățenii? Despre un capitalism de secol XVIII, hai, început de secol XIX, despre o țară ruptă în două, una, mai mică, și care cu chiu, cu vai, se târăște spre secolul XXI, iar alta, mai mare, care se duce veselă spre Evul Mediu, în aplauzele ”tradiționaliștilor”? Am mai scris. Și ce dacă? A interesat pe cineva cu adevărat?
 
Să scriu despre regionalizare? A scris unul, Lovinescu pe numele lui, înaintea mea, despre formele fără fond. Deși poate mai potrivit era să-i amintesc pe Tristan Tzara și pe Eugen Ionesco. Sau despre ”revizuirea Constituției”? Care revizuire rezolvă ce? Nu se va mai rezuma ”politica” la o ordinară și lipsită de orizont luptă pentru putere? Despre criza din PNL? Păi, când n-au fost ăștia în criză? Când nu s-au păruit, în numele libertății de exprimare, cu gândul la țâța statului? Despre Nuțica, regina pedelistă, care vrea s-o roiască spre un nou partid băsist? Despre partidul de stânga-dreapta, PSD, veșnic pe trei cărări ideologice, niciuna de stânga? Despre ruperea USL? Trebuie să fiu tâmpit! Să se rupă! 
 
Nu sunt pesimist. Nici optimist nu sunt. Pur și simplu nu-mi mai pasă. Sună al dracului de urât, dar asta este situația. Știu că unii vor fi dezamăgiți de poziția mea, alții mă vor înțelege, vreo câțiva mă vor înjura. Dar ce pot să fac?
 
Dacă mai scriu, veți avea ce citi. Dacă nu, asta e: înseamnă că România băltește, și eu odată cu ea...

joi, 16 mai 2013

Voi, cei care trăiți în țara asta...

 
 
Voi, cei care trăiți în țara asta, lăsați orice speranță că veți fi guvernați decent și responsabil, că veți apuca vreodată să trăiți cât de cât de demn, că va exista solidaritate și un loc pentru fiecare, că oamenii pe care îi alegeți vor lucra întâi pentru voi, și apoi pentru ei, că banii voștri vor fi administrați decent și onest. Nu aveți de ce spera, pentru că nimănui nu-i pasă de voi. O spun cu sufletul greu: aici nu mai e de trăit. Faceți pe dracu în patru și plecați, cei care mai puteți. Nu vă uitați înapoi! Nu merită! Nu pierdeți nimic. Mai mult, așa vă puteți salva sufletul. Aici împietrește!

joi, 9 mai 2013

Aniversare, sau comemorare?


 
Anul ăsta, ca niciodată, nu îmi este clar despre ce e vorba, despre o aniversare, sau de o comemorare, când este vorba despre Ziua Europei. Proiectul european este în criză. O criză artificială, care nu are corespondent în criza economică pe care o traversăm cu toții, membri și ne-membri ai Uniunii. Criza economică nu este decât un pretext pentru Germania, care dorește să-și impună cu orice preț viziunea imbecilă despre viitorul Europei. Din păcate, nu are cine-i da o ripostă pe măsură. Marea Britanie, altă țară care trăiește, ca și Germania, în trecut, crede că poate să se descurce pe cont propriu, și tot face gălăgie pe tema retragerii din Uniune. Franța este condusă de un nevolnic, care nu știe pe ce lume trăiește, Italia și Spania își revin cu greu din căcatul în care au fost băgate de politica dementă a Germaniei, iar cei din Est, România inclusă, nu îndrăznesc să sufle în fața lui madam Merkel.
 
Parcă ar fi CPEx în zilele fatale pentru Ceaușescu, cele dintre 15 și 22 decembrie 1989, când toți vedeau că șandramaua se duce dracului, dar nimeni nu avea curajul să-l bage în pizda mă-sii pe Iubitul Conducător și Geniu al Carpaților, și să-i spună că înainte de interesul lui e interesul României. Cum nimeni nu-i spune cele de cuviință lui Merkel, înțeleg că-i revine lui Obama onoarea de a-i bătea obrazul cancelarei la întrunirea G 7, spunându-i că ce-i prea mult strică, cu trimitere la ”austeritate”.
 
Sunt un pro-european convins. Și un democrat la fel de convins. Deficitul de democrație, oricât de ”lemnos” ar suna sintagma, este adevăratul pericol la adresa viitorului proiectului european, și nu criza economică. Crizele, mai lungi sau mai scurte, vin și pleacă. Nu e asta prima, și nici nu va fi ultima pe care o vom traversa, ca membri ai UE. Dar niciodată în istoria ei UE nu a fost condusă totalitar, ca acum, când deciziile se iau în dezastrul numit Consiliul European, decizii care NU pot fi sancționate de nimeni, și unde Merkel se comportă precum Ceaușescu în CPEx.
 
UE are nevoie de o reformă de fond a instituțiilor sale la vârf. Ne place sau nu, PE trebuie să capete puterile care-i lipsesc acum, inclusiv dreptul de a controla efectiv Comisia Europeană. Iar Consiliul European ar trebui să fie desființat, pur și simplu. Sau construit un mecanism care să-i controleze deciziile, și să le sancționeze când se impune acest lucru. Iar Președintele European să fie președinte, adică să fie ales direct de cetățeni, ca și Președintele Comisiei Europene. UE este un proiect al cetățenilor europeni, pentru cetățenii europeni, și nu unul pentru niște elite tot mai opace și mai disprețuitoare. Dar ce știu eu?
 
Așadar, aniversare sau comemorare? Mai meditez...  

miercuri, 1 mai 2013

R.I.P. 1 Mai! Nicii micii n-au mai rămas de tine...


Acum, că PSD și UE și-au dat mâna și au scos micul și berea din ”meniul” zilei de întâi de mai, ce ne mai leagă de ziua asta? Nimic! Partidele de stânga dorm în cizme sau fug ca dracu de tămâie de ”moștenirea comunistă” a zilei-dovedind cretinism și gravă incultură!-sindicatele au încăput pe mâna unor mafioți siniștri, iar clasă muncitoare nu mai există. Așa zișii ”corporatiști” mai au până să se comporte ca o clasă, și să-și facă din 1 Mai zi de luptă pentru drepturi. Iar restul a devenit o masă amorfă, care tace și încearcă supraviețuirea. Așadar, R.I.P. 1 Mai! Nici micii n-au mai rămas din tine...

Fără ură, dar cu îngrijorare, despre viitor.

  Văd că și Elveția dă târcoale NATO. Cică îi tremură anumite părți ale anatomiei de frica rușilor. Măi, să fie! Când dracu au dat năvală ru...