sâmbătă, 29 august 2009

Vai celui prin care vine sminteala!

Un pasajul din Evanghelia după Matei sună aşa: "Vai lumii, din pricina smintelilor! Că smintelile trebuie să vină, dar vai omului aceluia prin care vine sminteala." Mi-am adus aminte de asta găsind în bibliotecă un vechi roman poliţist franţuzesc, "Par qui le scandale", de Jean Hougron, povestea unui asasin la comandă, care nu-şi poate ucide una dintre ţinte, şi care-şi pune întrebări despre cauzele "eşecului", despre viitor, despre relaţiile cu aceia care i-au comandat acţiunea şi-l plătesc. Şi din vânător ajunge vânat, după ce-şi anunţă stăpânii despre eşec.
Asta mi se pare situaţia de acum atât a lui Traian Băsescu, cât şi a lui Sorin Roşca Stănescu. Au învăţat amândoi să vâneze în haita băieţilor cu ochi albaştri. Din care n-au ieşit după 1989. Doar şi-au schimbat obiectivele. Făceau ei bani şi trafic de putere şi pe vremea comuniştilor, dar Revoluţia le-a oferit oportunităţi nesperate de a ocupa înălţimile de comandă în statul democratic, unul în politică, celălalt în mediile de informare. Fără ca asta să-i fi eliberat de servituţi. Am mai scris despre asta: orice serviciu secret care vrea să supravieţuiască are şi o structură informală. Aşa a avut şi Securitatea. Cum serviciul nu a mai fost pus la îndoială după evenimentele de la începutul anilor 90, structura informală a început să se ţină şi de altele, nu doar de misiunea sa de bază, asigurarea supravieţuirii şi continuităţii serviciului.
Nucleul informal, cei care-l conduc vor putere şi bani, vor să controleze fluxurile de bani şi pe cele decizionale din stat. Pentru asta aveau nevoie de plantarea oamenilor lor cât mai sus în ierarhia statului, şi, pe de altă parte, trebuiau eliminaţi adversarii sau concurenţii candidatului lor.
Traian Băsescu a fost candidatul nucleului informal, iar SRS a contribuit, la ordin, dar şi din interese pur personale, prin trustul de presă pe care l-a condus, la ascensiunea lui la vârful puterii politice. Tot nucleul a contribuit la denigrarea lui Adrian Năstase, la transformarea lui în inamicul public numărul unu al României.
Doar că alegerea lui Traian Băsescu a fost una nefericită, pentru că e incontrolabil şi imprevizibil. Iar evenimentele din 2005, când s-a produs ruperea lui SRS de Traian Băsescu, reprezintă semnul clar că Iubitul Conducător, încurajat de imensa popularitate de care se bucura, mai ales după circul cu Răpirea din Bagdad, nu a mai vrut să răspundă la comenzi. Şi în loc să lucreze pentru bunăstarea tuturor din haită, s-a gândit doar la buzunarul lui.
Acum nucleul a angajat un ucigaş plătit: pe SRS. Care trebuie să-l execute mediatic pe Traian Băsescu, indiferent cum şi cu ce arme. SRS este cel prin care vine sminteala. Vai lui! Dar mai ales vai ţării ăsteia, care a ajuns pe mâna unor oameni fără scrupule, pentru care nu există nimic sfânt!

3 comentarii:

Desmond spunea...

"To speed up the processing of his visa, Bout reached out to an associate (called "CC-2" in the indictment), the head of a Romanian airline who had had dealings with the Russian before. He said he could help Bout with the visa, but then advised him not to come". Poate ne zice SRS cine era seful asta de aeriana, in 2007. E de notorietate ca majoritatea armelor lui Bout proveneau din Romania si Bulgaria. Asa cum parte importanta din munitia de akm pentru afganii lui Karzai era rulata de o firma americana, condusa de un tip de vreo 25 de ani, de profesie hair-stylist. Munitie luata din Romania, Albania, Bulgaria, China. In general facuta prin anii 65, ca sa fie profitul gros.

Ruxandra-Georgeta Lungu spunea...

In sfarsit, are cineva curaj sa scrie despre SRS asa cum merita!

Béranger spunea...

1. Nu mă interesează cine este SRS, dacă este securist, euglenă verde sau rahat cu moţ. Pur şi simplu nu mă interesează hologramele fără substanţă.

2. Nu mă interesează cine îl “execută” pe Marele Conducător.