vineri, 22 aprilie 2011

Democraţia, ca marfă



N-am scris acum vreo două zile despre declaraţiile tembele ale lui Donald Trump, acelea cu: "Daţi-ne un cec de cinci miliarde de dolari, şi vă scăpăm de Gadhafi!" Ele puteau fi citite ca un soi de încercare a mării cu deştu', în perspectiva posibilei sale candidaturi la nominalizarea din partea republicanilor, pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie 2012. După care m-am mai gândit. Şi mi s-a părut că, de fapt, ele sunt cât se poate de serioase, şi reprezintă o gândire dusă la extrem despre piaţă. Pur şi simplu Trump, şi cei ca el, consideră democraţia şi libertatea, drepturile omului simple mărfuri, care se supun cererii şi ofertei. "Bă băieţi! Vreţi democracy şi freeedom? Săriţi cu banu'!"


Sigur, acum lucrurile astea sunt spuse cu voce tare de un individ care iubeşte lumina reflectoarelor şi-i place să se bage în seamă. Ştie că, la o adică, o poate da la întors. Nu e un oficial al statului american, ci doar o maşină de făcut bani. Lui cinismul şi extremismul viziunii i se iartă, e un soi de clovn al finanţelor. 


Dar dacă stăm se ne gândim bine, noi, cei din Est, am fost primii care am plătit pentru democraţie şi libertate, ca mărfuri ale post-capitalismului. Noi, de pildă, doar din deficitul balanţei de plăţi externe am plătit până acum pentru "libertate" şi "democraţie"o sută şi mai bine  de miliarde de euro, şi urmează încă vreo sută, datorii publice şi private. Nu mai vorbesc despre distrugerea bazei productive a ţării, în industrie, agricultură, cercetare-dezvoltare. Nu mai vorbesc de scăderea speranţei de viaţă, şi de multe, multe altele.


Veţi spune că am primit totuşi ceva de banii ăştia: suntem membri ai UE şi ai NATO. Da, şi? La ce ne folosesc astea?  Să generăm ceremonii chicioase, precum plecarea la "răzbel" a unei copăi ruginite, numită pompos corvetă, care nici balene nu ar putea vâna? Sau pentru dubioasa onoare de a ne trimite soldaţii să moară sau să fie schilodiţi în războaiele altora? 


Acum se pare că nici măcar păstrarea aparenţelor, ca în anii '90, nu-i mai interesează pe indivizii care iau decizii la nivel global. Orice are un preţ, şi cine-l poate plăti, bine, cine nu, nu. Şi uite aşa în loc de cetăţeni, cu drepturi şi obligaţii egale, avem consumatori de democraţie. Şi de "libertate". De pe urma cărora trebuie să se obţină un cât de mare posibil profit!

Întrebarea este: noi, ăştia, amărâţii, ce obţinem, pe banii noştri? Guvernări tot mai proaste şi mai corupte? Servicii publice tot mai proaste, şi mai scumpe? Distrugerea solidarităţii sociale? Negarea tuturor valorilor umaniste? Un consumerism cretin şi orb?  Libertatea de a ne vinde trupul şi sufletul lui Mammon?


Despre un subiect asemănător scrie azi Paul Krugman, în NYTimes: "Pacienţii nu sunt consumatori".  But something else struck me as I looked at Republican arguments against the board, which hinge on the notion that what we really need to do, as the House budget proposal put it, is to “make government health care programs more responsive to consumer choice.
Here’s my question: How did it become normal, or for that matter even acceptable, to refer to medical patients as “consumers”? The relationship between patient and doctor used to be considered something special, almost sacred. Now politicians and supposed reformers talk about the act of receiving care as if it were no different from a commercial transaction, like buying a car — and their only complaint is that it isn’t commercial enough. What has gone wrong with us?
What’s wrong with this idea (aside from the grossly inadequate value of the proposed vouchers)? One answer is that it wouldn’t work. “Consumer-based” medicine has been a bust everywhere it has been tried. To take the most directly relevant example, Medicare Advantage, which was originally called Medicare + Choice, was supposed to save money; it ended up costing substantially more than traditional Medicare. America has the most “consumer-driven” health care system in the advanced world. It also has by far the highest costs yet provides a quality of care no better than far cheaper systems in other countries.

Medical care, after all, is an area in which crucial decisions — life and death decisions — must be made. Yet making such decisions intelligently requires a vast amount of specialized knowledge. Furthermore, those decisions often must be made under conditions in which the patient is incapacitated, under severe stress, or needs action immediately, with no time for discussion, let alone comparison shopping.
 The idea that all this can be reduced to money — that doctors are just “providers” selling services to health care “consumers” — is, well, sickening. And the prevalence of this kind of language is a sign that something has gone very wrong not just with this discussion, but with our society’s values."

Reduşi la dimensiunea de consumatori, foştii cetăţeni îi vor urma pe cei ca Trump, ferm convinşi că au făcut cea mai bună alegere a vieţii lor...

4 comentarii:

Karakas spunea...

Daca faci partid ma inscriu. Complet de acord. Cred ca e nevoie de o noua directie politica mai ales in tari ca SUA, Canada. Democratii din SUA sunt doar niste republicani cu mai multe fete. Dar tot pentru marile corporatii lucreaza.

Avem alegeri aici in Canada. Polls arata ca tot conservatorii o sa cistige, desi acest partid este fratele geaman al Partidului Republican din SUA. Iar conservatorii virbesc direct de abolirea registrului de arme (adica poti face rost de arme mai usor), de buget mai mare pentru armata si achizitionarea de avioane F-35, si de construirea unor mega-inchisori, ca in SUA. Ghici cu ce o sa plateasca boborul candez daca ies astia iar? Cu un nou sistenm de sanatate, mai americanizat, adica se duce pe apa simbetei sectorul public de sanatate. Iar daca conservatorii o sa scada taxele la corporatii, cu ce naiba mai se plateste datoria publica? Ii pun pe cetateni sa plateasca alte forme de taxare ascunse, indirecte. Ca sa nu iti spun ca acest guvern conservator a reusit sa inchida Parlamentul de doua ori, chestie la care Basescu doar viseaza.

Democratia e pe moarte peste tot, preturile cresc si viata e din ce in ce mai grea pentru aia multi care au crezut in capitalism si libertatea pietelor.

Nu dau doi bani pe Trump, daca mi-i imprumnmuta :), si precis o face, el si cei ca el.

incognito spunea...

Intre libertate si democratie alegerea - unica alegere - ar trebui sa fie democratia. E singura care e capabila a spune fiecaruia de unde pana unde se intinde libertatea fiecaruia. Orice alta forma de conducere a societatii e abuziva.
Faptul ca oamenii nu sunt identici ii face sa creada ca nu sunt nici egali (si nici nu sunt) si ca unii au mai mult drept la libertate (sau au dreptul la mai multa libertate) decat altii. Este un atavism. Principiul functioneza in natura in general si in haita, in turma, in tarla, particularizand.
Si pentru umanitate, democratia este o notiune relativ noua. Partea proasta e ca inainte sa ne apropiem macar de asezarea ei in viata omenirii incepem sa-i pierdem sensul, ramane la fel de utopic precum altruismul. Poate si pentru ca folosim prea des cuvantul in asociatii demagogice, poate si pentru ca nu-l explicam suficient atunci cand Homo Sapiens isi incepe educatia, in primii ani de scoala.
Democratia trebuie sa fie idealul de viata al individului inainte de a deprinde orice meserie. Nu poti merge sa-ti exprimi optiunea la vot (un act democratic) fara sa stii ce e aceea democratie, nu mai spun sa vrei sa fii ales fara sa stii ce e aceea democratie.
Cu toate acestea in Romania - si nu numai - carlanii si muflonii aleg lupii paznici la oi. E vina lupilor ca nu vor ca turma sa aiba parte de educatie?
Revin la o cugetare personala, veche de mai bine de 15 ani:
Intr-o tara de tampiti, prosti si idioti, desteptii nu pot fi decat hoti. Alfel, ar fi si ei niste tampiti, prosti sau idioti.
Sunt convins ca atat Liberalul de stanga cat si Karakas au citit si chiar au invatat candva despre democratie. Se pare insa ca timpul, oricat de lipsit de substanta ar parea, e un agent deosebit de coroziv.

Anonim spunea...

incognito, esti un bou, democratia nu a existat si nu va exista niciodata, e un mit. libertatea e ceva palpabil, viu, cu limitele care apar, natural, dintre intractiunea intre oameni liberi. democratia nu e decat dictatura deghizata.

incognito spunea...

Animalule (pardon: anonimule), confuzia intre oameni si boi n-o puteti face decat voi, javrele ordinare.

Fără ură, dar cu îngrijorare, despre viitor.

  Văd că și Elveția dă târcoale NATO. Cică îi tremură anumite părți ale anatomiei de frica rușilor. Măi, să fie! Când dracu au dat năvală ru...