sâmbătă, 16 aprilie 2011

Realitatea mea, realitatea lui boc




Nu prea am nici timp, nici chef de scris. Acum fac "turism medical" prin Bucureşti. De ce? Pentru că, indiferent cât de buni ar fi medicii şi personalul medical, cât de dedicaţi meseriei(şi cei mai mulţi SUNT dedicaţi!), fără bani şi echipament nu se poate face performanţă. Azi, spre pildă, la vreo sută de oameni internaţi erau doar o infirmieră şi o femeie de serviciu, şi nu mai mult de două-trei asistente. Pe cine să îngrijească mai întâi? Pe cine să panseze? Cui să-i schimbe punga de urină? Bine, unii pacienţi se mişcă, îşi mai văd şi singuri de grijă. Dar oamenii în vârstă, care nu se pot deplasa, care au şi alte probleme?


De asta familia bolnavului devine esenţială pentru supravieţuirea lui, indiferent de spital. Vorbesc de sistemul public de sănătate. Nu ştiu ce cretin se mira că la spitalul din Băneasa erau internaţi vreo 65 de oameni, şi angajaţii erau vreo 60. De parcă toţi ar fi fost medici şi personal medical!  Pentru a funcţiona, un spital mai are şi administraţie, şi personal tehnic, iar acest personal nu poate fi redus sub o limită, după care ansamblul devine nefuncţional.


De fapt reforma din sănătate se reduce la simple tăieri de costuri, care fac şi mai nefuncţional(ca să zic aşa!) un sistem deja blocat. Ce-i bizar e altceva: plătim prost oamenii din sistem, dar aruncăm cu banii în tot felul de achiziţii cu cântec. Evident, poate cea mai mare inflaţie, la nivel global, o avem în domeniul medicamentelor şi aparaturii medicale, deşi, practic, nu s-a mai inventat nimic important în ultimele decenii. Chestia cu roboţii este marginală. Imagistica, la fel. Nu un RMN te face bine, ci mâna chirurgului. Şi medicii au ajuns să fie prea mult plătiţi(vorbesc de Occident, dar mai ales de SUA), pentru că sunt o "marfă" tot mai rară. Din ce în ce mai puţini tineri aleg medicina, pentru că până ajung la salariile alea uriaşe(cei care ajung!) muncesc atât de mult, încât nu merită! 


Revenind: ca un soi de ironie, în curtea spitalului se auzea slujba de la o biserică, pe care n-am identificat-o, slujbă care se revărsa din nişte difuzoare sănătoase, bag seamă. Un soi de înlocuitor de reformă. Sau de supliment. Nu ştiu cât de bine făcea asta moralului bolnavilor...


În contextul ăsta cocoşismele lui boc, care se laudă pe unde apucă cu succesurile sale sunt cinice şi imbecile, în acelaşi timp. Să fim bine înţeleşi: România este cel mai bun exemplu de proastă guvernare. Unul de manual! Restul e propagandă tembelă. Dar la care aş putea pune pariu că românii vor pune botul, mai ales dacă vine la pachet cu un hering stricat şi o pufoaică. 


PS: devine tot mai penibil Cristian Preda. Modul greţos în care o linge în cur pe Elena Udrea îi anulează orice merite ar fi avut în politică. Lipsa de caracter distruge multe reputaţii. De la Flutur nu am pretenţii, iar de la tută nici atât! De la el, da. Păcat...    

Un comentariu:

theodora0303 spunea...

Pentru pacientii care nu se pot deplasa si manca singuri familia este, asa cum ati spus dumneavostra, esentiala.
Noaptea era o singura infirmiera la aproximativ 150 de bolnavi.
Cu tata, care a facut un accident vascular, au stat trei persoane ziua si una noaptea.
L-am scos cu bine din spital si acum merge prin casa cu cadrul de mers si de cateva zile face cativa pasi si fara cadru.
"Gura" si-a revenit si vorbeste suficient de clar ca sa il pot intelege.
Primele 2 zile au fost un cosmar deoarece nu intelegeam daca vrea sa manance, sa bea apa sau....
Multa sanatate tatalui dumneavoastra!