luni, 25 august 2008

O lecţie de diplomaţie
Un articol din IHT, semnat de Vartan Oskanian, fostul şef al diplomaţiei armene, ne obligă să revenim asupra turneului preşedintelui Traian Băsescu în ţări riverane Mării Negre, şi în special în Turcia. Şi iată de ce: recent, Turcia a propus o Platformă pentru Securitate şi Cooperare în Caucaz. ideea nu este tocmai nouă. Ea a fost evocată şi în 1999, la întâlnirea de la Istanbul a OSCE. Din păcate, atunci fiecare dintre cei de care depindea adoptarea acestei înţelegeri regionale venise cu propria sa viziune despre situaţia din zonă, şi nu s-a ajuns la nicio înţelegere.
În declaraţia de presă în care a prezentat concluziile vizitelor de săptămâna trecută, Traian Băsescu nu suflă un cuvânt despre iniţiativa turcă. Din două una: fie partea turcă i-a prezentat iniţiativa, dar Traian Băsescu n-a înţeles despre ce este vorba sau nu vrea s-o susţină, pentru că presupune crearea unei zone nealiniate în Caucaz, în care să nu exercite nici influenţa rusă, nici influenţa NATO, nici a UE, dar al cărui statut de nealiniere să fie garantat de cele trei părţi, fie turcii n-au crezut de cuviinţă să expună planul României, din diverse motive, unul fiind poziţiile noastre pronunţat pro-americane.
Fostul ministru de externe al Armeniei rezumă astfel lucrurile: "Perhaps this is the Caucasus moment: A historic opportunity, in the context of a new regional security pact, for Brussels, Washington and Moscow to meet with Tbilisi, Yerevan and Baku and create a nonaligned Caucasus, free of security memberships and adversarial alliances. Such positive, engaged, inclusive neutrality will be possible and beneficial all around...The proposal today, in this new tense environment, must be more serious and sustained. It must marginalize no one. Security issues are intertwined, and they ought to be addressed in a stability pact with a comprehensive, strong security component."
Există o diferenţă clară de viziune despre ceea ce se întâmplă în Caucaz între România, în numele căreia vorbeşte Traian Băsescu, şi Armenia, care este şi ea "beneficiara" unui conflict îngheţat.
Traian Băsescu: "Dacă privim zona în care am făcut deplasarea, ţările în care am făcut deplasarea vom constata câteva lucruri importante, în primul rând Moldova are pe teritoriu conflict îngheţat. Azerdbaidjanul are pe teritoriu conflict îngheţat Nagorno-Karabach. Georgia are pe teritoriu două conflicte îngheţate: cel din Osetia dezgheţându-se brusc, dar mai are şi Abhazia. Ucraina are probleme de prezenţă a flotei militare ruse de la Marea Neagră la Sevastopol şi problemele deja anunţate de autorităţile de la Moscova legate de Crimeea. În sfârşit, Turcia este în opinia noastră ţară care alături de România are potenţial să gestioneze şi să garanteze securitate în regiunea Mării Negre. În ceea ce priveşte evaluarea evenimentelor din Georgia apreciem că acţiunea armatei georgiene a fost pe teritoriul naţional, chiar dacă s-a bazat pe o evaluare eronată a situaţiei din Osetia şi din regiune. De asemenea, apreciem că reacţia părţii ruse a depăşit simpla nevoie de securizare a prezenţei trupelor de menţinere a păcii în Osetia de Sud. O concluzie a deplasării, care a fost enunţată şi în câteva conferinţe de presă, este că, în momentul de faţă, prioritatea este stabilizarea regiunii, stabilizarea conflictului din Georgia şi punerea în aplicare, în litera şi spiritul său, a acordului de încetare a focului între Federaţia Rusă şi Georgia."
Vartan Oskanian: " Conflicts in the region would be viewed in a wholly different, more reassuring and tolerant context if there were a binding and strong security pact that assured non-use of force...These conflicts are not frozen. In the absence of a security pact, there is an arms build up that is in itself destabilizing, distorting national budgets and hampering the normal development of civil society. Yet in the Caucasus, our countries and peoples have lived under a common umbrella far more than we have been divided. Today, we share a common vision of European integration, a vision that is greater and more enduring than issues that divide us. It is in the broader context of European integration that our issues should be resolved. Although integration with Europe is not controversial, NATO expansion is. Never in history has a grand coalition formed to defeat a particular enemy survived after the task was completed. Not after the Napoleonic wars, not after World War I and not after World War II. After the West's Cold War victory, two things happened. NATO tried to reinvent itself by directing its attention and resources to other regions and addressing other problems. Containing Russia was not a declared intention. And NATO created the Euro Atlantic Partnership Council, which invited all Eastern Bloc and former Soviet republics to participate. This was visionary and potentially sustainable. After all, the Organization for Security and Cooperation in Europe and the Council of Europe extended their efficacy in that way by including the remnants of the USSR. Not only did they remain relevant and viable, they contributed immeasurably to our own growth and development. But NATO also planned to continue and even expand in the same form, even after its stated goal had long been met. Given the changed security environment and Russia's great security sensitivities, this was, it appears, a strategic mistake. Georgia's eagerness to get into NATO is understandable. But the security benefits to Georgia that NATO membership would bring would be offset by the creation of a dividing line in the Caucasus, and its attendant security challenges."
Şi încă un lucru semnificativ: evenimentele din Georgia par să fi determinat o dezvoltare interesantă a relaţiilor Turciei cu Armenia, care face ca Turcia să fie cu adevărat un lider regional. România este doar un chibiţ cu aere de lider, de care nu mai ţine cont nimeni!
PS: ca să vedeţi că Saakashvili e dus bine cu pluta, citiţi ce declară în IHT: "He also said that he had made a decision not to continue to fight Russia during the invasion, and not to have his army organize an insurgency against Russia, because he hoped to save the country. "We had a choice here," he said. "We could turn this country into Chechnya — we had enough people and equipment to do that — or we had to do nothing and stay a modern European country." He added: "Eventually we would have chased them away, but we would have had to go to the mountains and grow beards. That would have been a tremendous national philosophical and emotional burden." Şocul emoţional al bărbii! E bine! Pentru idiotul ăsta ar fi trebuit să luptăm noi cu ruşii, dacă Georgia primea MAPul la Bucureşti?

3 comentarii:

gabriela spunea...

Presedintele Băsescu a omis să spună că premierul Tayyp Erdogan a exprimat o opinie conform căreia Turcia nu doreşte nave NATO în Marea Neagră. Poziţie de altfel previzibilă şi discutată şi în cadrul recentei întâlniri (13 august 2008)a premierului turc cu Vladimir Putin dar şi cu Dmitri Medvedev. Care l-a primit cu fast la Castelul Meindorf de lângă Moscova. În timp ce Băsescu încă mai aşteaptă la "uşa" Kremlinului...

geomarz spunea...

Uite ca au ajuns vase USA in Marea Neagra !!!
Si sunt tolerate atat de Turci, cat si de Rusi !!!

gabriela spunea...

Geo, ai uitat ghilimelele de rigoare ..."tolerate" era corect...sau poate că nu ştii cu exactitate cum stau lucrurile...intră şi tu pe comunităţile de discuţie de pe platformele net din Rusia şi poate te lămureşti...
În rest, toate cele bune !
P.S. Îmi cer scuze dl. Gh. Constantin. Departe de mine gândul de a transforma blogul dvs. într-un spaţiu polemic.