sâmbătă, 30 august 2008

De ce se duc, cum vin?
Luni, la Bruxelles are loc Consiliul European Extraordinar, convocat de preşedinţia franceză a Uniunii Europene, la cererea unor ţări membre, în frunte cu Marea Britanie, Polonia şi ţările baltice, consiliu dedicat examinării relaţiilor cu Rusia, în lumina conflictului din Georgia.
Se prefigura posibilitatea adoptării unor sancţiuni împotriva Rusiei, lucru evocat de ministrul francez de externe, Bernard Kouchner. La nici câteva ore după declaraţia ministrului francez, un diplomat francez de rang înalt a dezminţit afirmaţiile şefului său: "În această etapă, nu ne aşteptăm la o decizie a Consiliului European privind sancţiuni", a precizat oficialul, sub protecţia anonimatului, adăugând că relaţiile dintre Rusia şi Uniunea Europeană vor fi "sub observaţie" cât timp acordul de pace în şase puncte mediat de Franţa nu este respectat"( sursa: Mediafax).
De ce s-au sucit europenii aşa repede? De ce li s-a blegit fermitatea? Explicaţia o găsim în articolul care o să apară luni în săptămânalul german "Der Spiegel", articol evocat de "Le Monde". Jurnaliştii germani citează rapoarte ale observatorilor OSCE, care confirmă varianta rusă a desfăşurării evenimentelor şi acuză Georgia că a declanşat conflictul.
România e membră a OSCE. A ştiut sau nu despre existenţa şi conţinutul rapoartelor observatorilor OSCE? Dacă da, de ce niciun oficial român nu a pomenit de ele? Măcar pentru a echilibra lucrurile, dacă nu pentru altceva. Dacă nu au ştiut, nu este cazul unui protest ferm, şi al cererii unei anchete oficiale, pentru a afla cine a ascuns date importante membrilor organizaţiei?
Ce-i foarte grav în toată această poveste? Faptul că, ţinând aceste rapoarte la sertar, departe de ochii publicului, OSCE putea genera o escaladare a confruntării ţărilor europene cu Rusia. Şi aşa liderii europeni îi vituperau pe ruşi, mediile de informaţii făceau din ruşi nişte bestii, care strivesc o jună democraţie sub şenilele tancurilor. Asta în timp ce, aşa cum demonstra acum mai bine de două săptămâni "Le Canard Enchaine" , instructorii militari americani reglau tirul artileriei georgiene, care pilona Ţincvali, ucigând sute de civili. Cine şi de ce a dorit escaladarea războiului în Caucaz?
Cum vor mai avea acum aceşti lideri europeni nu obrazul(că în politică obraz nu există!), ci capacitatea de a mai fi arbitri în acest conflict, dacă ignoră faptele şi se folosesc de prilej pentru a regla conturi mai vechi sau mai noi cu ruşii, mimând grija faţă de georgieni?
Şi atunci, de ce se întâlnesc la Bruxelles cei 27 plus 2 papagali(nu, nu s-a mărit UE, dar noi şi polonezii, având supraproducţie de papagali, trimitem câte doi!)? Ca să aibă de unde veni? Ca să dovedească unitatea Europei în faţa "ameninţării" Rusiei? Unitate care nu există nici măcar pe hârtie! Sau doar ca să aibă de unde să vină, cu coada între picioare?
N-am văzut nici cea mai mică dezbatere publică asupra subiectului: România ar fi fost sau nu de acord cu sancţiunile propuse? Cum vede România relaţiile UE cu Rusia: conţinut, obiective, mecanisme? Confruntare sau cooperare? Este Rusia o parte a soluţiei în conflictele îngheţate, sau doar o parte a problemei? Dacă se discută luni acordarea MAP Georgiei şi Ucrainei, noi ce poziţie adoptăm? E o decizie care aduce mai multă securitate pe continent, sau doar noi conflicte cu Rusia? Întrebări ar mai fi, răspunsuri din partea responsabililor statului român nu avem.
În încheiere, le recomand celor doi papagali ceva lectură de călătorie, aici, aici şi aici. De dragul interesului naţional, dacă mai ştiu ce e acela. Deşi sigur le este mai uşor să citească unul etichetele de pe sticle, celălalt prospectele de prezentare de la Citroen...

6 comentarii:

pacos spunea...

Buna ziua.
Scriu pentru prima data aici. Citesc acest blog de mai multa vreme. Cu foarte multe dintre cele scrise aici sunt de acord. Cu altele, am pareri, opinii, puncte de vedere diferite. Intru-cat este normal sa ma conformez "regulilor casei", am o singura intrebare: e ok daca, in anumite situatii, ne contrazicem? Daca acest lucru nu deranjeaza si nu va deranja, atunci, in masura in care voi avea ceva de spus, voi incerca sa-mi exprim opiniile.

constantin gheorghe spunea...

Nicio problemă! De aia există moderare: când se sare calul, comentariul nu se publică. În rest, liber la orice fel de opinie decentă. Nu ţin să am dreptate cu orice preţ, şi oricum fiecare dintre noi are limitele lui.

geomarz spunea...

Am vazut ieri pe Euronweus stirile din care am dedus cam ce ati spus dumneavoastra.
Evolutia evenimentelor din Georgia a fost, dupa parerea mea, extrem de partinic prezentata de mass media romana mai tot timpul. Nu si isnitial, prima versiune fiind cea reala, tacit ignorata ulterior.
De parca ar exista o cenzura, un centru care traseaza linia partidului unic de guvernare.
Politicienii sunt naivi daca isi inchipuie ca populatia de rand, cea care nu este informata si instruita asupra jocului politic poate fi mintita oricum.
Meseria mea nu are nimic de-a face cu politica si nici nu am iubit-o. Dar imi cere o mare putere de observatie si de integrarea a informatiilor obtinute.Si asta ma faceun ins mult mai putin dispus sa accept de buna orice afirmatie, de oriunde vine.
Si multi sunt ca mine.

pacos spunea...

OK. Multumesc.
In Romania n-o sa vedem NICIODATA dezbateri publice pe teme "grele". Pentru ca, desi au trecut aproape 20 de ani, s-a pastrat acel sindrom "stim noi, conducatorii, ce trebuie sa facem. Voi, vedeti-va de treaba voastra". Problema e ca ai nostri conducatori nu sunt decat niste portavoci. Atat.
Acum, despre declaratiile belicoase facute de ambele parti, parerea mea este ca nu merita luate in seama. Deloc. E nevoie de ele pentru ca sa linisteasca creierii infierbantati ai unora dintre proprii alegatori. Pentru ca pe ceilalti ii vor linisti la iarna, cu gaze, caldura si benzina. Azi, UE are nevoie de resursele energetice ale Rusiei. Rusia are nevoie de banii UE pentru a-si consolida statutul de "mare". Piete de desfacere, schimburi comerciale, nu poti renunta la toate astea. Imi permit sa postez si doua link-uri: http://www.timesonline.co.uk/tol/news/world/europe/article4641341.ece si http://www.guardian.co.uk/politics/2008/aug/31/gordonbrown.russia
Istoria ne-a invatat ca din infruntarea celor mari, au platit, intotdeauna, cei mici. Intr-un fel, a fost randul Georgiei. Cine urmeaza?

constantin gheorghe spunea...

Pacos, în principiu nu ar trebui să urmeze nimeni. Lucrurile se pot rezolva şi altfel, dacă ar exista bună credinţă. Doar că americanii i-au minţit sistematic pe ruşi şi şi-au încălcat angajamentele, pentru că i-au sinţit slabi. Şi a venit un moment în care ceilalţi s-au supărat şi au zis "ajunge!"
Doar că totul s-a decontat în capul georgienilor. Din păcate...

razboiul spunea...

cum adică ce poziţie? poziţia care ne este cerută de mai sus, de la casa albă. România nu vede, liderii ei doar linguşesc.