Conştiinţa Unui Liberal de Stânga

Gândirea în clişee

Bernard-Henri Levy este de meserie intelectual public. Ei bine, chiar dacă nu este inclusă în niciun nomenclator de meserii, nici în Franţa, nici altundeva, această meserie există. Şi aduce nu doar prestigiu, ci şi destule satisfacţii materiale, mai ales când îmbrăţişezi "spontan" tot felul de cauze care implică mize mari, cum este şi cazul conflictului din Georgia.

Dar domnul cu pricina este şi jurnalist. În ambele sale ipostaze face o vizită în Georgia, şi îşi împărtăşeşte impresiile în "Le Monde", sub un titlu care aminteşte de "Scânteia" anilor 50. Cred că Brucan ar fi fost foarte mândru de modul foarte principial în care tovarăşul Levy a abordat subiectul şi a demascat atrocităţile imperialismului rus, dar şi de portretul extrem de călduros pe care l-a făcut marelui conducător al poporului gruzin, tovarăşul Saakashvili, care nu se lasă doborât de tragedia poporului său. Şi i-ar fi dat o primă!

Dacă nu ar fi drama unor oameni nevinovaţi, georgieni, osetini, abhazi, ruşi, clişeele pe care le foloseşte Bernard-Henri Levy ar fi fost doar de râs. Ţinând cont de context, ele sunt o pervertire a deontologiei profesiei de jurnalist şi o negare a statutului de intelectual, care presupune spirit critic, pentru că de obiectivitate e greu de vorbit în cazul în care cineva are un angajament declarat în favoarea uneia dintre părţi.

Evident, prin ceea ce a făcut Saakashvili ne-a pus pe noi, europeni şi americani, în faţa responsabilităţilor noastre. "Vous vous prétendez nos amis? Vous nous avez cent fois dit qu'avec nos institutions démocratiques, notre désir d'Europe, notre gouvernement où – fait unique dans les annales – siègent un premier ministre anglo-géorgien, des ministres américano-géorgiens, un ministre de la défense israélo-géorgien, était le premier de la classe occidentale? Eh bien, c'est le moment ou jamais de le prouver", îl citează el pe liderul gruzin.

Bineînţeles, periplul său este o bună ocazie de a înşira toate clişeele despre ruşi: brute care jefuiesc, violează şi ucid, evident, după metoda KGB, cu un glonţ în cap, şi, tot evident, după ce victimelele sunt puse în genunchi. Tot timpul se forţează paralela ruşi-nazişti. " Les Russes sont arrivés. Les bandes ossètes et cosaques ont, dans leur sillage, pillé, violé, assassiné. Elles ont, comme en Tchétchénie, regroupé les jeunes hommes et les ont embarqués dans des camions vers des destinations inconnues. On a tué les pères devant les fils. Les fils devant les pères. Dans les caves d'une maison qu'on a fait sauter en y accumulant des bonbonnes de gaz, on est tombé sur une famille qu'on a dépouillée de tout ce qu'elle avait tenté de cacher et on a mis les adultes à genoux avant de les exécuter d'une balle en pleine tête."

Evident, pe ruşi îi doare fix în pix de suferinţele georgienilor. Ei au treabă cu butelcuţa, pentru că, nu-i aşa, sunt beţivii planetei! "L'officier russe, responsable du check-point, écoute. Mais il s'en fiche. Il a l'air, de toute façon, d'avoir trop bu et il s'en fiche. Pour lui, la guerre est finie." Sau: "Plus loin encore, un check-point plus important qui bloque, lui, complètement le groupe de journalistes auquel nous nous sommes mêlés. Et, surtout, il nous est clairement dit, là, que nous ne sommes plus les bienvenus. "Vous êtes en territoire russe, aboie un officier bouffi d'importance et de vodka. Ne peuvent aller plus loin que les accrédités par les autorités russes"…"

Şi cum poţi fi rus dacă nu eşti măcar aşa, la un colţ, antisemit? " C'est logique, explique, tandis que nous attendons, debout dans la puanteur et la nuit, le retour de Lomaia, le général Vyachislav Borisov. Nous sommes là parce que les Géorgiens sont des incapables, que leur administration s'est effondrée et que la ville était livrée aux pillards. Regardez ceci…" Il me montre, sur son téléphone portable, des photos d'armes dont il souligne lourdement l'origine israélienne. "Est-ce que vous croyez qu'on pouvait laisser ce bazar sans surveillance? D'ailleurs, je vais vous dire…" Il se rengorge. Allume une cigarette dont l'allumette fait sursauter le petit tankiste blond qui s'était endormi dans sa tourelle. "Nous avons convoqué, à Moscou, le ministre des affaires étrangères israéliennes. Et il lui a été dit que, s'il continuait à fournir les Géorgiens, nous continuerions, nous, de livrer le Hezbollah et le Hamas." Nous continuerions… Quel aveu! "

Barbarilor veniţi din stepele Asiei li se opune Făt Frumos de la Tbilisi. "Le président Saakashvili, flanqué de son conseiller Daniel Kunnin, écoute mon récit...Il est jeune. Très jeune. D'une jeunesse qu'accuse encore l'impatience des gestes, la fièvre du regard, des éclats de rire brusques ou encore cette façon d'enfiler les canettes de Red Bull comme si c'était du Coca-Cola. Ces gens, d'ailleurs, sont tous très jeunes. Tous ces ministres et conseillers sont des boursiers de fondations type Soros dont la "révolution des roses" a interrompu les études à Yale, Princeton, Chicago. Il est francophile et francophone. Féru de philosophie. Démocrate. Européen. Libéral au double sens, américain et européen, du mot. De tous les grands résistants que j'aurai rencontrés dans ma vie, de tous les Massoud ou Izetbegovic dont il m'a été donné de prendre la défense, il est le plus évidemment étranger à l'univers de la guerre, à ses rites, ses emblèmes, sa culture – mais il fait face."

Un articol de propagandă, de la un cap la altul. Cât a investit firma de PR care lucrează cu Saakashvili în această parodie de jurnalism obiectiv nu vom afla niciodată. Cum nu e prima ispravă de acest gen a lui Bernard-Henri Levy, credibilitatea sa nu prea mai are cotă de piaţă, aşa că nici costurile nu pot fi prea mari. O exista o centură şi pentru categoria asta specială de curve?

Apropo, intelectualii Romavia au primit consemn să-şi ţină gura? Zeus nu vrea complicaţii în vizita proiectată la Moscova? Altminteri scăpa Liiceanu ocazia să ne lumineze? Ce curve şi ăştia!

UPDATE: ceata lui Soros de la Cotroceni, şi probabil un impuls venit din partea Marelui Licurici îl fac pe Marele Cârmaci să-şi ia zborul spre Moldova, Ucraina, Azerbaidjan şi Georgia, dar şi Turcia. Un turneu ce pune sub semnul întrebării vizita la Moscova, care, mai mult ca sigur, nu va mai avea loc. Oricum nu aveam ce aştepta de la ea, dar ştiţi cum e, chiar dacă nu ajută, nici nu ar fi stricat să fi fost făcută.

Turneul ăsta ar fi avut cât de cât sens în condiţiile în care România întreţinea relaţii excelente cu Rusia şi puteam deschide canale de comunicare cu Georgia şi Ucraina, spre pildă. Dar ce capacitate de negociere cu Moscova mai are România? Zero barat! Aşa, se duce ca să aibă de unde veni şi, eventual, să-l vadă pe Saakashvili rozându-şi şosetele, acum, că a terminat de morfolit cravata.

Se pare că Turcia, care până acum s-a opus prezenţei unei forţe navale a NATO în Marea Neagră, ar fi dispusă la unele concesii. Dar nu văd ce avantaje am avea dacă Marea Neagră devine lac american. Să ne înţelegem bine: ruşii nu au ameninţat, în ciuda isteriilor lui Saakashvili, în niciun moment, rutele de transport al hidrocarburilor. De ce? Pentru că nu sunt iraţionali, şi nu au nimic de câştigat. Abia introducerea forţei navale americane( că noi, cu cele două copăi ale noastre, şi bulgarii cu jafurile lor nu contăm, iar turcii, care au interesele lor specifice, vor face sigur ciocul mic şi vor trimite barcazurile la braconat de calcan, mai degrabă decât vase de luptă) crează o situaţie de criză.

De fapt, chiar nu mai înţeleg politica americanilor, dacă mai au vreuna, alta decât obsesia lor anti-rusă. Este adevărat, balanţa de putere la nivel global începe să se mişte. Dar ce credeau americanii, că va sta pe vecie aşa cum încremenise după destrămarea URSS? Dacă asta au crezut, sunt idioţi. Punct!

Se pare că vom regreta, cât de curând, pacea aia chinuită, bântuită de spaimele Holocaustului nuclear, din vremea Războiului Rece. Dacă vom continua aşa, nu cred că ar fi inteligent să pariem pe viitorul omenirii.