Conştiinţa Unui Liberal de Stânga

Îmi scapă ceva?

1. În mult hulita, contestata, înjurata, ignorata şi încălcata Constituţie a României găsim următoarele enunţuri:

Art.1(4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale. (5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.

Art.2(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.

Art.69(1) În exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului. (2) Orice mandat imperativ este nul.

Art.72(1) Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.

Art.111 (1) Guvernul şi celelalte organe ale administraţiei publice, în cadrul controlului parlamentar al activităţii lor, sunt obligate să prezinte informaţiile şi documentele cerute de Camera Deputaţilor, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin intermediul preşedinţilor acestora. În cazul în care o iniţiativă legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat, solicitarea informării este obligatorie.

Art.126(6) Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepţia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum şi a actelor de comandament cu caracter militar. Instanţele de contencios administrativ sunt competente să soluţioneze cererile persoanelor vătămate prin ordonanţe sau, după caz, prin dispoziţii din ordonanţe declarate neconstituţionale.

Art.132(1) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.

2. În aceste condiţii, ce anume este în neregulă în intenţia Uniunii Naţionale a Judecătorilor de a ataca în contencios administrativ votul de ieri în privinţa avizării începerii urmăririi penale în cazul deputaţilor Miron Mitre şi Adrian Năstase? Şi ce este, până la urmă, UNJR?

De fapt, şi aici este interesant, ce atacă UNJR în contencios? Nu cumva suveranitatea naţională a poporului român, care se exercită prin organe alese, respectiv prin Parlament? Şi ce au atacat procurorii atunci când au cerut date despre felul în care au votat deputaţii şi senatorii? Sau atunci când au refuzat să răspundă convocării în faţa unor comisii de specialitate a Parlamentului?

3. Care este, de fapt, statutul procurorilor? Pentru că, aşa cum reiese din Constituţie, Art132(1), ei sunt agenţi guvernamentali, parte a puterii executive. În aceste condiţii votul de ieri, vot politic, este o modalitate de a spune că Guvernul nu-şi exercită controlul asupra legalităţii actelor Ministerului Public şi că acest eşec trebuie sancţionat. Practic, votul de ieri este un vot de sancţiune a proastei performanţe a Executivului, şi în niciun caz un amestec în treburile justiţiei.

4. Ministerul Public, respectiv DNA, au ajuns stat în stat, pentru că nimeni nu plăteşte pentru erorile făcute: oameni arestaţi fără vină, probe măsluite, încălcarea prezumţiei de nevinovăţie, manipularea opiniei publice. Mai mult, prin DNA, procurorii au ajuns arbitrii jocului politic, înclinând balanţa într-o parte sau în alta, impunând remanieri guvernamentale şi chiar forţând schimbarea guvernului. Sunt în serviciul poporului, sau îi încalcă, prin abuzurile lor, suveranitatea, câtă vreme remanierea sau schimbarea guvernului ţin de voinţa aleşilor poporului, nu de cea a procurorilor?

5. În aceste condiţii de extremă slăbiciune a statului, în care "societatea civilă" luptă să se substituie lui, nu cumva declinul democraţiei devine inexorabil?