Mai devreme sau mai târziu trebuia să se întâmple. După modelul folosit în Croaţia, împotriva populaţiei sârbe din provincia croată Kraina, georgienii, antrenaţi şi echipaţi de americani, au atacat enclava cu populaţie majoritar rusă Osetia de Sud. Întrebarea este: de ce acum?
Motive pot fi mai multe. Dar principalul motiv ar fi acela că preşedintele georgian Mikhail Saakaşvili - a cărui sănătate mintală ar trebui să constituie un motiv de îngrijorare pentru toţi cei care văd în el un campion al democraţiei - vrea să forţeze mâna occidentalilor, pentru a obţine confirmarea primirii ţării sale în NATO. Saakaşvili nu a digerat decizia NATO de la Bucureşti, din aprilie, şi vrea să demonstreze acum că este în pericol, că marele său vecin este agresor şi trebuie să funcţioneze un soi de solidaritate cu ea. Un alt obiectiv al dezgheţării conflictului este înlocuirea trupelor ruse de menţinere a păcii cu trupe americane şi occidentale. Ceea ce ar însemna crearea unui soi de sanctuar pentru extremiştii ceceni, care au avut şi presupun că au şi acum baze de antrenament şi loc de refugiu în Georgia. Au fost destule informaţii, în decursul timpului, că occidentalii şi americanii au sprijinit discret terorismul cecen, de pe teritoriul georgian, în timpul celor două războaie purtate de ceceni împotriva Rusiei. Şi, asta ca o curiozitate: printre georgienii care atacă acum în Osetia se află cumva şi nişte băieţi de la Blackwater?
Mai nou, în ciorba georgiană, dar tot cu binecuvântarea americanilor, s-a amestecat şi Ucraina, care a livrat arme Georgiei. De toate tipurile, atât pentru trupele terestre, tancuri şi transportoare blindate, cât şi elicoptere şi rachete. Ucraina se situează astfel pe poziţii anti-ruse nete, care nu sunt de natură să faciliteze normalizarea relaţiilor dintre cele două ţări.
Un al doilea motiv este de natură internă. Georgia este un exemplu de proastă guvernare, un coşmar economic, şi nu din cauza ruşilor. Faptul că Saakaşvili a fost reales, după ce a instaurat starea de asediu, în urma puternicelor manifestaţii ale opoziţiei din noiembrie 2007, nu înseamnă că problemele care au generat nemulţumirile sociale au dispărut. Şi atunci un puseu de naţionalism, asezonat cu "la arme, cetăţeni, ruşii ne'nconjoară!" pică la mare fix! Împotriva Rusiei s-a declanşat şi un război mediatic, în care este deja prezentată ca un agresor, iar acţiunea georgienilor împotriva Osetiei, drept o ripostă la invazia ruşilor, ceea ce este o minciună. Dar cine se mai încurcă în amănunte? Mai ales că în dotarea armatei aerului a Georgiei se află avioane Su 24, de producţie sovietică. Identice cu acelea presupus ruseşti, care ar fi atacat un post de poliţie georgian. Ca şi elicoptere de atac Mi 24 Hind, care pe ecranele Realitatea Tv şi Antena 3, aceasta din urmă titrând mare "Rusia atacă Georgia!", erau dovada atacului rusesc! Mulţi văd, puţini cunosc!
Şi iată cum începem să culegem roadele imbecilităţii americanilor, care şi-au impus viziunea lor tembelă despre felul în care trebuie organizată lumea după încetarea Războiului Rece, dar mai ales pe cele ale modului în care au tratat Rusia, ca pe o naţiune învinsă. Pe care o poţi umili şi jefui, aşa cum ai făcut în timpul guvernării Elţîn. Sunt însă în acelaşi timp şi roadele ruperii Kosovo de Serbia. De ce ar fi legitim gestul separatist al kosovarilor, şi nu ar fi la fel de legitim cel al osetinilor, abhazilor, transnistrenilor? Pe voinţa lor te poţi pişa, pentru că aşa cer interesele tale? Şi atunci, ce autoritate morală mai ai?
Pentru americani Rusia a ajuns o obsesie. Şi cred că ceea ce se întâmlă acum în Georgia este rezultatul acestei obsesii. Încercuirea Rusiei este o realitate. Toată politica americană în zonă este structurată de dorinţa de revanşă şi de ideea obţinerii "victoriei finale". Adică distrugerea Rusiei, ca mare putere, pentru a se putea dedica fără alte probleme confruntării cu noul său adversar strategic, Republica Populară Chineză.
America nu mai poate gândi decât în logica, extrem de periculoasă, a confruntării. SUA nu consideră drept legitime decât propriile sale interese. Un astfel de mod de a gândi nu este în acord cu realitatea proceselor care au loc la nivel global. Şi el va duce, inevitabil, la periclitarea intereselor americane, pentru că, la rândul lor, toţi ceilalţi vor reacţiona, considerând ilegitime interesele americane!
Într-o lume complicată şi tot mai interdependentă nu poţi să acţionezi ca şi când ceilalţi nu ar exista. Or asta s-a întâmplat acum în Georgia. Saakaşvili, altul care, alături de Marele nostru Cârmaci, i-o suge din greu Marelui Licurici, nu putea, nu avea cum purcede la o astfel de acţiune fără încuviinţarea şi sprijinul Administraţiei de la Washington. Probabil că Dubya a luat-o zdravăn pe ulei, sau pipiul madamei Rice conţine doze şi mai mari de ketamină decât cele ale amicei purtătorului de cuvânt al ICR la New York, altminteri nimeni treaz şi zdravăn la cap nu aprobă un loc de fumat în mijlocul depozitului de praf de puşcă!
Ce va urma? Greu de spus. Cu atât mai mult cu cât vin ştiri pe agenţiile de presă occidentale că în bombardamentele georgiene au murit soldaţi ruşi din forţele de menţinere a păcii. Ceea ce poate justifica o intervenţie dură a Rusiei.
Sigur este un lucru: georgienii se pot felicita că au sprijinul "analiştilor" de la Bucureşti, care emană anti-rusism prin toţi porii. Cel mai scârbos dintre ei este un anume Iulian Chifu, de la un Institut de prevenirea conflictelor, care n-a rata post de televiziune, pentru a ne spune cum a pregătit Rusia intervenţia în Georgia, cum a escaladat conflictul, cum a încercat să-l asasineze pe preşedintele Osetiei de Sud, favorabil negocierilor cu Tbilisi(dacă era favorabil negocierilor, de ce n-au negociat georgienii, ci au atacat în Osetia, nu ne mai spune, că n-are ce!), în dispreţul profund al realităţii din teren. Alt tonomat pro american greţos este Radu Tudor. Aşa e când prestezi la comandă!
Poate are legură cu ce se întâmplă în regiune, poate nu are: Robert M. Gates, Secretarul de Stat al Apărării al SUA a prezentat un plan de dublare a numărului militarilor armatei afgane, până la 120.000 de combatanţi(ceea pe total poate însemna un număr sensibil mai mare), plan care va implica un buget de 20 de miliarde de dolari în următorii cinci ani. Afganistanul nu are doar talibani, are şi graniţă cu CSI. Atât...
9 comentarii:
Astazi am ascultat si eu informatiile rferitoare la aceasta problema. Sincer, nu cunosc foarte multe despre dedesubturile problemelor de acolo. Am incercat azi sa aflu mai multe de la TV. Credeti-ma ca nu am reusit. Tot felul de analisti, comentatori care au vorbit oricum numai tampenii. Singurul de la care s-a putut intelege ceva cat de cat a fost Adrian Severin, care a explicat mai clar ,dar cu referire strict la implicarea Romaniei , tinand cont de asezarea geografica, Marea Neagra.
Alandra, ceea ce nu se spune este faptul că la Helsinki s-au reconfirmat doar graniţele externe, aşa cum au rezultat ele din cel de-al doilea Război Mondial, nu şi graniţele interne din federaţii precum URSS, Cehoslovacia, Iugoslavia. Or, graniţele interne s-au schimbat mult în decursul timpului. La dezmembrarea URSS a fost ca la dezmembrarea CAP: a luat fiecare ce a apucat. Crimeea a fost dată de Hruşciov Ucrainei, el fiind ucrainian, în 1957. Nu s-a mai întors la ruşi. Nici Insula Şerpilor la noi, au luat-o ucrainienii. Din punct de vedere al dreptului internaţional nu au nicio valoare graniţele interne. Beţivul de Elţîn trepida de nerăbdare să i-o tragă lui Gorbaciov, încât n-a negociat dezmembrarea. Mai mult, Federaţuia Rusă a plătit toate datoriile fostei URSS. Nimeni nu i-a întrebat pe osetini, transnitreni, abhazi, şi pe alţii ca ei unde vor să trăiască. De unde şi "deranjul" de azi. E uşor să-i înjuri pe ruşi, dar asta n-o să meargă la infinit. S-au săturat şi ei să fie trataţi ca slugi de slugile americanilor. Acum vor să dea o lecţie şi să spună unde este limita. Deşi au mai spus-o, dar nu cu armele. Dar cu americanii nu te mai poţi face auzit dacă nu ai parul în mână. Din păcate, după ce unul pune mâna pe par lucrurile nu au cum se sfârşi decât rău.
O analiza buna aici dupa parerea mea a lui James Nixey, analyst la Royal Institute of International Affairs in London:
http://www.reuters.com/article/europeCrisis/idUSL8117957
Am o observatie si o complectare la excelentul articol al d-lui Constantin Gheorghe :
- Nu cred ca Saakashvili are „lacune ingrijoratoare in privinta sanatatii mintale“ si nici ca noi toti „culegem roadele imbecilitatii americanilor, care si-au impus viziunea lor tembela de felul in care trebuie organizata lumea“. Cred mai curand ca totul face parte dintr-un plan de lunga durata, conceput lucid de Washington, pe care europenii fie nu l-au inteles, fie s-au resemnat sa il privesca pasiv. Iata de ce nu cred ca „logica confruntarii va duce, inevitabil, la periclitarea intereselor americane, deoarece toti ceilalti vor considera ilegitime interesele americane“. Ar fi o ipoteza prea optimista…
- La parasirea Casei Albe, George W. Bush, sfatuit de d-na C. Rice, (a nu se confunda cu Susan Rice, consiliera de politica externa a lui Obama), doreste sa lase succesorului sau, oricine ar fi, cat mai multe probleme greu de rezolvat. Din compromiterea acestuia, el ar putea apare a posteriori reabilitat in ochii opiniei publice. Pe langa o criza economica ce inca nu si-a aratat toti coltii, adminiatratia Bush lasa conflictul israelo-palestinean la fel de complicat ca acum 8 ani, spatiul fost iugoslav incarcat cu potentiale incendii, dar si stimularea unor forte revansarde pe conturul frontierelor rusesti. Conflictul georgiano-abhaz se doreste a fi totodata si o punere la incercare a noului presedinte rus Medvedev, pentru a vedea daca el va continua sau nu politica predecesorului sau. Caci un nou razboi rece, chiar miniaturizat, nu poate strica deloc complexului militaro-industrial al SUA. Iar daca Europa sare in apararea intereselor americane, s-ar putea vedea cu robinetele de gaz siberian inchise.
Trainingul l-au facut israelienii. Aia 1000 de consilieri comisionati de Saakashvili acu anu`, dimpreuna cu comenzile de armament, trainig aero-naval, marafeturi de warfare... Ei au si fost in dimineata de 8 alaturi de georgieni la luarea capitalei osete... Intre timp, rusii au bombardat baza aeriana folosita de NATO... de vreo luna tot le spun rusii sa o lase asa cu gruzinii, insa Ierusalimul a motivat ca-i pregateste defensiv... ce nu agrea pana acuma Kremlinul interventia in Iran, de acu` nici atat...
Iulian Chifu tonomat, oau!
Desmond, şi ai noştri sunt acolo, am văzut şi sistemele lansatoare de rachete făcute la Bacău, cred că şi cu tehnologie israeliană. Aşa că pune bani deoparte, pentru factura la gaze! Îţi dai seama că ruşii nu vor mulţumi celor care i-au sprijinit, echipat şi antrenat pe georgieni. Dar mă rog, oricum pe noi nu ne întreabă nimeni când se angajează în tot felul de aventuri. S-a sculat spiritul războinic în noi, ceva de speriat!
Domnule Răducanu, se vede treaba că pe axa Bucureşti-Londra-Washington s-a produs o mutaţie civilizaţională: americanii au dezvoltat şi ei complexul "să moară şi capra vecinului". Şi dacă la Casa Albă ajunge McCain? Îi bate Bush şi lui cuie în talpă, spunându-i că e acupunctură şi că face bine la sănătate? Altminteri, în locul lui Bush, şi pe mine m-ar îngrijora posteritatea şi ce va scrie în cărţile de istorie despre mine...
În rest, cum spuneam şi mai sus, e cazul să începem să facem economii. O să ne usture preţul la gaze!
Da, la scola am invatat ca poporul roman este un popor pasnic, care a dus numai razboaie de aparare. Nu s-a ocupat cu razboaie de cotropire.
Uite ca "democratia" a adus la transformarea romanului intr-un mare cotropitor: Jugoslavia, Afganistan, Irak !
Pe cand Israelul si SUA !?
Trimiteți un comentariu