miercuri, 16 februarie 2011

Statul lui Iliescu, statul lui băsescu




traian băsescu urmăreşte cu obstinaţie un obiectiv: distrugerea statului român, aşa cum a rezultat el în urma consensului politic şi naţional de la începutul anilor 90. Este o mare minciună să spui că actuala construcţie instituţională este "statul lui Iliescu", şi ea trebuie distrusă şi înlocuită cu altceva. Pentru că "statul lui Iliescu" este statul modern, european, democratic, cu o Constituţie, cu instituţii politice, pluralist, cu un corp al drepturilor, libertăţilor şi obligaţiilor cetăţeneşti, cu un sistem de garanţii pentru indivizi şi colectivităţi, pentru entităţi economice, cu o democraţie reprezentativă.


Ce anume ar trebui schimbat aici? Dacă vom avea o cameră a Parlamentului în loc de două, asta nu înseamnă o schimbare, sau alt stat, câtă vreme nu schimbă natura regimului politic. Adică atâta vreme cât statul român rămâne o democraţie. Dacă vom avea mai multe sau mai puţine ministere, mai multe sau mai puţine instituţii ale statului, iarăşi nu contează, dacă separaţia puterilor în stat nu este anulată.


Putem extinde discuţia asta la orice domeniu. Chiar şi un stat care renunţă la dimensiunea sa socială poate fi imaginat, cu o condiţie: să rezulte din voinţa liber exprimată a cetăţenilor săi, adică să fie rezultatul unui proces democratic, nu să fie impusă măsura cu anasâna.


Ei bine, statul lui băsescu, aşa cum rezultă din ceea ce a făcut el în ultimii şase ani, este opusul statului lui Iliescu, pentru că tinde să anuleze separaţia puterilor în stat, vrea să concentreze puterea într-un singur loc, în mâinile sale, mai precis, vrea să golească de conţinut instituţiile statului, să anuleze garanţiile privitoare la libera exprimare a unor drepturi şi libertăţi fundamentale. Statul lui Iliescu este statul democratic, cu toate limitele lui, şi cu toate slăbiciunile lui, statul lui băsescu este statul totalitar, cu toate ororile lui.


Nu a rămas instituţie a statului democratic care să nu fi fost atacată, demonizată şi apoi preluată sub control de traian băsescu. Sindicate, patronate, şcoală, sistem de sănătate, partide politice, organizaţii ale societăţii civile, niciuna nu a scăpat de atacurile ostile ale lui băsescu. Sub pretextul modernizării, ele au fost transformate în instrumente ale unei puteri abuzive. Dacă ne referim doar la Legea Educaţiei, din mormanul de măsuri cuprinse în ea, singura care se aplică imediat este cea a izgonirii rectorilor din Parlament. Restul se vor aplica, dacă se vor aplica, undeva prin 2015-2016. Este nevoie de peste 50 de hotărâri de guvern şi peste 100 de ordine de ministru pentru a fi aplicată.



În aceste condiţii să vezi intelectuali publici care sprijină acest demers al lui băsescu, după ce în comunism "rezistau" prin cultură, fără să-i zică nimic lui ceauşescu, iar acum trăiesc de pe urma ciolanelor aruncate de băsescu, dar se prezintă ca nişte procurori şi fac rechizitoriul celor care luptă pentru păstrarea democraţiei este deja prea mult.


Nu avem de ales între "statul lui Iliescu" şi "statul lui băsescu", ci între democraţie şi totalitarism. Lucrurile sunt foarte simple. Şi aşa cum o demonstrează aceşti ultimi şase ani cu băsescu, statul lui este cu mult mai corupt decât statul lui Iliescu. Asta e pentru boii care cred că băsescu măcar luptă cu corupţia. Nu, băsescu este TATĂL sistemului ticăloşit, tartorele corupţiei! Aşa că pică şi ultimul motiv pentru care am putea accepta "statul lui băsescu".


Din păcate lipsa de cultură democratică şi distrugerea tuturor mecanismelor de solidaritate: naţională, socială, profesională, lipsa de valori morale, toate astea joacă în favoarea lui băsescu. El este un geniu al răului nu pentru că l-ar duce mintea prea mult, ci pentru că ne duce pe noi mintea prea puţin. Democraţia nu este pentru oameni lipsiţi de spirit critic, de cultură politică şi de memorie, cum suntem noi. De asta are succes băsescu. Şi mă tem că, luptându-ne noi cu comunismul, îl vom retrăi cât de curând...

3 comentarii:

Fluieratorul spunea...

Probabil ca daca am avea de retrait comunismul nici n-ar fi asa de rau. Mi-e teama ca franchismul e ce ne asteapta. Intr-un documentar despre viata ei sub Franco, Montserrat Caballe spunea: "cine nu era franchist, nu minca". Nici comunistii n-au ajuns pina acolo in Romania, dar nu va temeti, ajung neo-franchistii, daca-i lasam.

Asa ca sa ma mai lase cu totii cu sperietoarea prafuita comunismului, ca nu ma sperie, e o marota obosita si banalizata prin repetare exagerata si prost plasata, de care m-am saturat. Fascistii de moda noua, prosti, analfabeti, suficienti si fara scrupule, astia ma sperie mult mai tare.

Anonim spunea...

"[...]Şi aşa cum o demonstrează aceşti ultimi şase ani cu băsescu, statul lui este cu mult mai corupt decât statul lui băsescu[...]"

cred ca si-a facut loc o mica eroare (relativ la logica fireasca)

Gopo spunea...

Si tot statul lui Iliescu era unul in care contestatarii erau batuti pana la moarte de cretinii si betivii din Valea Jiului, inflatia urca pana la ceruri, iar proprietatea era "un moft".

Mersi, nu-mi trebuie statul lui Iliescu. Care in fond nu-i prea departe de cel al lui Basescu, cu toate aerele lui de reformator.