duminică, 6 septembrie 2009

Porumbelul păcii

Azi, din motive greu de înţeles, Marele Machitor s-a prezentat publicului consumator de băsisme în chip de porumbelul păcii. Nu ştiu la ce foloseşte retorica lui de doi bani, când este clar că fără acordul şi încurajările lui PDL nu ar fi fost aşa vioi în a ataca şi insulta PSD. Sigur că acum orice criză politică va fi decontată de el, în primul rând: el a forţat formarea acestei alianţe, el a impus o mulţime de decizii care acum se dovedesc nepopulare.
Sigur că o haită de pedelişti salivează deja la gândul că pot lua locul pesediştilor la guvernare. Cred că mulţi nici n-au vrut să audă ce le-a zis azi Băsescu. Ei sunt setaţi pe scoaterea PSD de la guvernare. Şi nu vor îngropa securea războiului pentru că aşa vrea şeful de trib de la Cotroceni.
De fapt, cred că ieşirea asta publică, făcută pentru amăgirea bizonului, se va întoarce împotriva lui Băsescu, fiind o gafă. Pentru că dacă bălăcăreala continuă şi cei din PDL nu-şi pun fermoar la gură, este clar că influenţa sa în partid s-a erodat dramatic.
Şi aşa capacitatea lui Traian Băsescu de a arbitra conflictele în societate şi pe cele dintre instituţiile statului este zero. Cei din justiţie i-au spus "pas" şi continuă greva, că grevă e acţiunea lor, sindicatele nu mai dau doi bani pe cuvântul lui, cu partidele nu mai are un dialog structurat. I-au rămas Liiceanu, Patapievici şi Mihăieş. Dar cine dracu' se uită în gura ăstora?!
Cum îi place şpriţul, putea să-i cheme pe cei mai vocali combatanţi din ambele partide, cât şi pe Geoană şi pe Boc, şi să le spună ce avea de spus la una mică, departe de ochii lumii. Că tot a fost ziua lui Boc, şi merita şi el un pahar cu şampanie!
Urmează o săptămână foarte încărcată, cu mari riscuri pentru guvernare. Nu am înţeles de ce legea salarizării trebuia aprobată şi de FMI, şi mai ales de ce a fost trimisă la avizat înainte să se fi ajuns la un acord cu sindicatele. Chiar dacă PNL zicea mai ieri că nu are de gând să introducă moţiune de cenzură(pentru că UDMR i-a refuzat pe liberali, şi fără maghiari n-au numărul de semnături necesar pentru asta), nimeni nu poate şti ce va fi.
De fapt, acum PSD se află în poziţii de forţă faţă de PDL. De ce? A ajuns în acel stadiu în care nu-i mai pasă dacă pleacă de la guvernare. Mai mult, chiar ar fi bucuros să plece din Guvern. Nu pentru că i-ar aduce vreun avantaj electoral plecarea de la guvernare, ci pentru că nu va trebui să gestioneze furia socială ce va urma.
Şi uite aşa ajunge Traian Băsescu avocatul şi apărătorul PSD! Ceea ce nu-i puţin lucru! Sigur că n-o face din convingere, ci doar din instinct de conservare. Dar o face! Ironiile sorţii...

Niciun comentariu: