Traian Băsescu a luat-o rău pe ulei! Vă puteţi imagina la ce-i stă mintea? Dacă cineva apelează la medierea şefului statului, soluţia impusă de el trebuie să fie obligatorie pentru părţi! "Preşedintele ar trebui să beneficieze de atribuţii sporite în ceea ce priveşte medierea, astfel încât soluţia pe care o propune să fie obligatorie pentru părţile aflate în conflict". Ludovic al XIV lea ar fi mândru de el! "Statul sunt eu şi numai eu!
Să admitem, pentru un moment, că preşedintele României chiar ar avea această atribuţie constituţională. Cum anume s-ar structura deciziile lui şi ce legitimitate ar avea să impună soluţii unor puteri ale statului, cum este Justiţia, care sunt egale, şi între care nu există raporturi de subordonare. Dacă Preşedintele ar avea această prerogativă, de a impune decizii altor puteri în stat, ştiind că el este parte a puterii executive, rezultă că puterea executivă ar fi deasupra celorlalte puteri în stat, legislativă şi judecătorească. Practic, democraţia ar deveni o formă fără fond. De fapt, ar fi anulată!
Pe lângă asta, faptul că o laudă pe Fecioara din Pleşcoi pentru merite deosebite în promovarea imaginii României, imagine întinată de mogulii de presă autohtoni şi de slugile lor, dar şi de mogulii străini şi de slugile lor din presă, e parfum de violete!
PS: Băsescu ori e tâmpit, ori habar nu are de istorie! Zice azi: "Uitati-va la Holocaust. Au fost oameni ucisi, deportati. Ne-a luat 70 de ani sa spunem adevarul. Ce nevoie avem sa asteptam 70 de ani si pentru Revolutie?"
Îi reamintesc prostului de la Cotroceni care-l "consiliază" pe Băsescu faptul că vinovaţii români de Holocaust au fost pedepsiţi încă din 1945, când au şi fost făcute reparaţiile necesare faţă de evrei. Circul cu "Holocaustul"(şi ghilimelele nu se referă la suferinţele evreilor, cât se poate de reale şi de îngrozitoare, ci la modul în care se folosesc unii de ele, spre ruşinea noastră, a oamenilor) a apărut mult mai târziu, şi, din păcate, nu pentru a servi adevărul, cunoscut de toată lumea, ci o ideologie şi nişte interese politice de moment.
De fapt, în anii din urmă noi am fost obligaţi să ne asumăm, la nivel de stat, o variantă a istoriei, considerată "oficială" de statul evreu acum. Cine ştie ce va fi în viitor. Poate apare altă variantă, şi trebuie să ne-o însuşim oficial şi pe aceea. Nu văd de ce oameni care nu au nimic în comun cu fapte întâmplate în urmă cu şase-şapte decenii trebuie să-şi recunoască şi să-şi asume o vină care NU le aparţine. Singurul lucru pe care îl pot face, dar asta ţine de conştiinţă şi de educaţie civică, nu de sentimentul vinovăţiei, care nu poate exista, pentru că nu se transmite genetic, este să nu permită repetarea lui. Judecând după cele întâmplate în fosta Iugoslavie, în Rwanda şi în Darfur, studierea obligatorie a Holocaustului n-a fost de niciun folos, pentru că n-a împiedicat acte cu nimic mai puţin grave decât Holocaustul.
13 comentarii:
Dle. Constantin,
Vinovatii români pentru Holocaust au fost într-adevar în 1946, dar atunci nu s-au facut niciun fel de reparatii fata de evreii care au suferit. Nu oamenii actuali sunt vinovati de felul cum au fost tratati evreii si tiganii în perioada 1940-1945 ci statul român, acesta trebuind sa-si asume istoria sa. Nu exista o istorie a celor care au trait atunci si o istorie a celor care traiesc acum. Este o istorie a statului român cu bune si cu rele.Atât cât va exista statul român.
Germania care a omorât milioane de oameni în al doilea razboi mondial i-a pedepsit pe faptuitori dar a facut reparatiile morale dupa 60 ani. Elvetia care a adapostit valorile furate de la evrei de catre nazisti nu si-a recunoscut decât cu mare greu si la presiunea SUA colaborationismul cu regimul nazist.
Asa ca ceea ce spuneti Dvs.nu reprezinta decât o reparatie morala infima fata de nenorocirile îndurate si este pusa mereu pe tapet pentru a nu se uita si a nu se mai întâmpla asa ceva.
Tinerii de azi nu cunosc ce a fost Holocaustul pentru evrei si tigani si multi dintre ei sunt de acord cu ideologia nazista.
Asta va place? Sunteti multumit?
A cita dovada, daca mai era necesar, ca nu avem un Presedinte zdravan la cap...
Nu e pusă mereu pe tapet pentru a nu uita, ci pentru a determina o raliere fără discuţii a Occidentului la poziţia Israelului în relaţia cu palestinienii. Din păcate. Doi: statul român de azi nu este statul român din 1940. Şi nu poţi separa statul, care este, până la urmă, o abstracţie, de cetăţeni. Cetăţenii actuali ai României sunt obligaţi să accepte o vină care nu este a lor. Nu trebuie să uităm ce a însemnat Holocaustul şi nici cum s-a ajuns la el. Mai ales cum s-a ajuns la el, prin demisia de la responsabilităţile de cetăţean, în primul rând, prin căutarea de ţapi ispăşitori, etc, etc. Dar nu faci nimic învinuind oameni care nu au nicio vină. Cel mult obţii o reacţie de respingere şi o renaştere a antisemitismului. Adică exact ceea ce nu doreşte nimeni. Oricum, eu nu.
Şi apoi, impunând o istorie oficială, distrugi orice posibilitate de dezbatere, pentru că frica de a nu încălca "linia oficială" este mai puternică decât datoria de a te raporta critic la fapte. Iarăşi un lucru prost pentru democraţie.
Dle Constantin,
Statul român este statul român indiferent de regimul politic care este la guvernare. Nu discut de cetatenii lui actuali. Statul trebuie sa-si accepte deciziile luate de catre guvernatii care-l reprezinta. Nu exista din punct de vedere juridic un stat al lui Antonescu, un stat al lui Gheorghiu Dej, un stat al lui Ceasusescu sau un stat al lui Iliescu, Constantinescu, Basescu, etc. Exista numai statul român cu tot ceea ce a facut bun sau rau pentru cetatenii lui. Nu ma mai luati cu pozitia Israelului în raport cu palestinienii pentru ca nu despre asta era vorba. Pozitia Dvs. începe sa semene din ce în ce mai mult cu pozitiile adoptate de catre legionari si neonazisti, de negare a Holocaustului si de condamnare a evreilor pentru ca cica din cauza lor a izbucnit al doilea raboi mondial. Bunicul meu a fost asasinat în progromul de la Iasi. Pentru asta nu-i acuz pe actualii cetateni, as fi tembel daca as face asa ceva, dar acuz conducerea statului român de atunci pentru ceea ce a facut. Asa ceva nu se poate uita si nici nu sunt dispus sa accept reîntoarcerea la ideologia de atunci. Ca sa fim clari.
Si înca ceva: în fosta Jugoslavie, în Rwanda sau Darfur sigur nu a fost studiat Holocaustul.
Basescu nu vrea sa fie mediator, vrea sa fie arbitru.
Si Ceausescu tot arbitru era.
In istoria omenirii, liderii-arbitri se mai numesc - de cele mai multe ori! - si dictatori.
"Nu-i cum spui tu, nu-i cum spune el, este cum spun EU". Boala s-a instalat fara putinta de tagada!
casandra
Ce-mi plac mie evreii toleranţi şi plini de iubirea aproapelui, care cum nu eşti de acord cu ei te fac fascist, nazist, legionar, antisemit, negaţionist! Era inevitabil să mi se lipească eticheta asta! Cum se vede, gândirea totalitară nu cunoaşte graniţe rasiale, educaţionale, şi de bun simţ...
Domnul meu,
Sper ca nu m-ati facut nesimtit pentru ca putem discuta cu totul altfel. Ceea ce v-am spus nu tine de totalitarism în gândire ci tine de experienta familiei mele si coreligionarilor mei si nu vreau sa se mai repete. Vad ca eludati cu totul ceea ce am argumentat. Aprecierile le las la latitudinea Dvs.
Dacă vi se pare de bun simţ calificarea mea drept negaţionist şi neonazist, doar pentru că nu pot accepta necritic un anume punct de vedere, doar pentru că este emis de evrei, care au întotdeauna dreptate, chiar şi atunci când nu au, atunci nu v-am făcut nesimţit.
Stiu ca acum cativa ani Germania a platit Israelului inca o despagubire deoarece urmasii celor care au trecut prin holocaust ar fi mai nevricoshi decat urmasii evreilor ne-holocaustuiti.
Sa lasam calitatea dubioasa si discutabila a studiului. Dar nu dupa reparatii morale umbla statul evreu.
Una dintre matusile mele mai in varsta mi-a spus o intamplare din 1940, cand ungurii au ocupat nordul transilvaniei.
In balamucul de atunci, o mica unitate militara din localitatea ei nu a mai primit ordinul de retragere. Soldatii unguri i-au prins si le-au turnat ulei incins pe gat. Spune ca si acum isi aminteste tipetele lor.
Un fost inginer, cam pe la aceiasi varsta, mi-a povestit ce s-a intamplat cand armata ungara a ajuns in satul lui. L-au luat pe preotul (ortodox) de acolo, l-au legat de 4 cai si l-au omorat ca in evul mediu.
Ce vreau eu sa spun:
- de unde ideea asta, domle, ca in al doilea razboi mondial au murit numai evrei?
- cu ce sint vinovati ungurii de acum de atrocitatile comise acum 70 de ani?
- intr-o masura mai mare sau mai mica, toata lumea a trecut peste nenorocirile de atunci. Toata lumea, mai putin Israelul. Care si acum incearca sa mai obtina bani sau alte avantaje. Asta mi se pare odios.
Am si eu o intrebare, poate ma lamuriti: Care este diferenta intre genocid si holocaust?
Ce ma face pe mine mult mai atent cind dau cu gura este ca cei care au suferit de pe urma holocaustului nu sunt la fel de determinati sa puna capat uciderii sistematice a altor semintii. Si este foarte adevarata si chestiunea amintita aici care tine de generatii. Culpabilizarea actualelor generatii pentru ce au facut stramosii lor nu este corecta. Dar tine de natura umana. Asa cum si noi culpabilizam Rusia de azi, fara sa intelegem ca exista acolo noi generatii de rusi care nu au nimic in comun cu ce a facut Stalin si comunismul.
Stimate domnule Constantin Gheorghe,
Citesc si recitesc textul dvs. si nu-l inteleg. Despre ce pretentii fata de Romania ale evreilor, in urma Holocaustului, mai este vorba? Citesc frazele „In anii din urma noi am fost obligati sa ne asumam la nivel de stat, o varianta a istoriei, considerata “oficiala” de statul evreu acum. Poate in viitor apare o alta varianta si trebuie sa ne-o insusim oficial si pe aceea” si ma intreb : Oare Raportul Comisiei internationale asupra Holocaustului in Romania (vezi : www.ispaim.ro/raporh.htm), aprobat la 11 noiembrie 2004 de presedintele Romaniei, Ion Iliescu, este o gresala, contine neadevaruri ? Nu cred asta, caci iata ce spunea presedintele tarii la 12 octombrie 2004 la reuniunea consacrata comemorarii Zilei Holocaustului in Romania : “Holocaustul a reprezentat una din acele probleme grave ale istoriei, a carei abordare a fost evitata, atat in timpul regimului comunist, cat si dupa 1990.(...) Realitatea nu poate si nu trebuie sa fie escamotata. Asumarea trecutului propriu, cu cele bune si rele ale lui, nu este doar un exercitiu de onestitate ci, deopotriva, o dovada a constiintei democratice, a responsabilitatii statului roman, care intr-unul din momentele de cumpana ale istoriei sale, nu a reusit sa se ridice la inaltimea misiunii sale esentiale, aceea de a asigura securitatea tuturor cetatenilor sai, indiferent de originea etnica.(...) Privind spre viitor, urmarind cu tenacitate obiectivele care ne stau in fata ca membri ai NATO si ca viitori membri ai UE, avem datoria sa ne asumam toate momentele si lectiile trecutului.”
Sa fi devenit oare, dupa numai 5 ani, tema Holocaustului jenant de suparatoare de pomenit, nu numai pentru dreapta politica, ci si pentru social-democratia romaneasca? In Germania, unde regimul nazist poarta principala vina pentru fenomenul Holocaustului pe plan european, si care a platit, pe vremea lui Adenauer, miliarde de dolari statului Israel, sunt reamintite aproape zilnic, de presa si televiziune, crimele infaptuite odinioara de trupele SS si ale Wehrmachtului, desi de atunci au trecut aproape 7 decenii, tocmai pentru condamnarea lor de noile generatii.
Raportul sus amintit al Comisiei internationale are niste concluzii si recomandari, care nu toate au fost urmate de masuri, dar nicaieri nu se pomeneste despre necesitatea unor despagubiri pentru daunele si victimele acelei perioade.
De unde aţi tras concluzia că este vorba de bani? Este vorba de faptul că se impune o anumită citire a istoriei, care face ca un eveniment cataclismic, cel de-al Doilea Război Mondial, să se rezume la Holocaust. Morţii evreilor contează, pe ceilalţi dă-i în pizda mă-sii! Despre morţii evreilor trebuie să vorbim, trebuie să-i pomenim, să-i venerăm, despre ceilalţi, ciocu' mic! Este lucrul care mă deranjează în toată această afacere. Că pomeneaţi de Ion Iliescu: vă mai amintiţi linşajul mediatic din presa israeliană, pentru că a amintit doar că în războiul ăla au murit şi alţii? De exemplu ruşi, polonezi, cehi, francezi, români, ţigani, japonezi, chinezi...De ce reacţia aia? Nu cumva pentru că noi, goimii, suntem profund dispreţuiţi de evrei? Nu e cumva un soi de antisemitism pe invers?
Şi, cum am mai spus, personal, nu suport să-mi interzică cineva să discut despre un subiect altfel decât în termenii impuşi de el. În rest, nu e vorba de negarea Holocaustului, de neonazism, cum sugera cineva sau despre ştiu eu ce alte motive.
Prea multe gesturi spectaculoase, şi prea puţine fapte, care să ne asigure, pe toţi, că istoria nu se va mai repeta.
Trimiteți un comentariu