Economia chineză a crescut cu aproape 12% în primul trimestru al acestui an, în timp ce occidentul căcăcios se teme de un scenariu în W, adică de o nouă cădere, după fragila repriză de vreo şase luni.
Evident, nu am să mă apuc să ridic în slăvi economia chineză. Dar ea ne oferă o lecţie usturătoare: în lupta între economia bunurilor materiale şi cea a bunurilor simbolice(incluzând aici şi serviciile financiare), economia bunurilor materiale este pe cale să obţină o victorie cu consecinţe nebănuite pentru viitor. Pentru că economia germană, altă câştigătoare a actualei crize, este mai degrabă tot o economie a bunurilor materiale. Ca şi Brazilia, de altminteri.
Cine se adresează nevoilor imediate, reale, ale oamenilor, a avut şi are numai de câştigat. Şi va continua să câştige. Idioţii care au transformat China în principalul producător de bunuri materiale al lumii, în căutare de profituri maxime, i-au oferit instrumentele de dominare a lumii.
Ne mirăm de ce nu reuşim, noi, românii, să ieşim din criză? Pentru că nu avem cum. Dacă nu mai produci nimic, de unde vreţi să vină bani? Mergeţi în orice piaţă din marile oraşe. Până şi mărarul şi pătrunjelul sunt din import! O bună prietenă , ale cărei rude sunt de undeva, de lângă graniţa cu Ungaria, îmi povestea că ţăranii din satul unde îşi petrece o parte a verii încalecă pe bicicletă şi-şi cumpără verdeţurile din Ungaria. Că e mai uşor decât să le producă ei!
Am distrus cu voioşie ramuri industriale după ramuri industriale. Am trecut ieri prin Pipera, şi azi dimineaţă prin Băneasa, prin faţa Institutului Naţional de Aviaţie. Pe platforma electronicii au crescut zeci de mii de metri de birouri, care stau goale, sau unde se mai munceşte din joi în Paşte. La INAv sunt birourile Intact şi Radio Romantic, precum şi tot felul de firme şi firmuliţe. Iar la Fabrica de Avioane cresc bălăriile, şi aşteaptă să fie transformată într-un alt "succes" imobiliar. În curând nu vom mai avea mână de lucru calificată, pentru simplul motiv că nu vom mai avea cine şi unde s-o califice. Nici măcar în agricultură nu vom mai avea cu cine să lucrăm pământul.
Am luat, cu toţii, fie şi din prostie, o decizie care ne-a distrus viitorul: aceea de a înlocui producţia internă cu importul. Ni s-a părut că e mai bine aşa, că avem numai de câştigat dacă scăpăm de "fiarele vechi" ale comunismului. Acum plătim prostia şi iluziile că vom fi mai prosperi dacă nu producem nimic. Vom fi doar mai săraci. Mereu mai săraci.
Mă îndoiesc că vom învăţa lecţia asta a crizei. Poate doar un faliment generalizat ne-ar putea trezi, dar trebuie să fie unul atât de dur, încât să nu mai existe soluţii individuale de supravieţuire. Abia atunci poate ne vom structura ca naţiune şi vom avea puterea să cerem celor care ne conduc să-şi facă dracului datoria. Până atunci vom discuta despre nimic. Şi vom primi nimic...
UPDATE: dacă vă ţin nervii şi nu vă deranjează amestecul de păsărească "managerială" cu PowerPoint, merită să citiţi şi studiul lui Mişu Negriţoiu. Care spune complicat cam tot ce spun eu simplu.
8 comentarii:
Alta lectie a crizei: Renault isi muta facilitatile NVH in Coreea. Noise, Vibration & Harshness, namely. Si simularea si measurarea/testarea. Adica jucariile alea pentru care se facea asezamintul de la Titu, unde 75% din oamenii lor, actualmente in Pipera, nu vor sa se duca...
So much for Romanian industry. Pe astia (Renault) i-a pupat in fund toata liota de netrebuiti care au condus vreodata tara asta, de la Ceausescu incoace, si iaca, brusc si dintr-o data, tandemul Boc/Basescu are nasu' rece...
O fi zvon, n-o fi zvon, nu-mi pasa mie prea mult, ca n-aveam nici o afinitate anyway.
Lucrul de care imi pasa este ca de fapt capacitatea noastra ca tara de a produce ceva este intr-atit de legata de colonistii astia, ca fara ei nu facem decit sa mestecam guma in spatele tejghelei, cum bine ziceati zilele trecute. Si nici atit.
Ma repet: aia care nu pot fi nimic prin ei insisi, nu sint nimic.
Nu stiu a cui e vina: a Occidentului, care ne-a pus in fata lista cu ce trebuie sa vindem ca sa ne dea permis de Parc de Distractii, sau romanii, care s-au executat fara sa gindeasca.
Cert este ca s-a ajuns in situatia asta. Stie cineva cit procentual este capital romanesc (detinut de romani) in toata economia roaneasca vs. capital strain? Banuiesc ca ar fi un start pentru a gindi ce trebuie facut pentru a stimula expansiunea capitalului romanesc in propria economie. In alte tari din vest, in situatii de criza, statul a facut niste nationalizari pe anumite ramuri, dupa care le-a vindut propriilor companii. Nationalizarea nu e cel mai fericit termen, probabil "administratie temporara" ar fi mai nimerit, pentru ca din start statul a declarat ca va gestiona pentru scurt timp acele intreprinderi.
Dar cine sa se gindeasca la capitalul romanesc, sau la romani in general, cind pe Basescu il doare-n ... de pacea sociala. Zice ca "ii iubeste" pe romani, dar nu il intereseaza de pacea sociala. Un idiot mai mare nici ca puteau alege romanii!
Conasule, adevarat graiesti. Poate ca mai exista o sansa. Hartiile semnate de duduia Udrea la secret sa insemne bani, iar banii sa mearga in industrie. Ce crezi este posibil?
Nu e de mirare. Trebuie puse in balanta niste aspecte simple: cum si cat muncesc chinezii, ce mananca ei, cu ce se imbraca, unde locuiesc. Adica raportul intre ceea ce produc si ceea ce consuma.Nici un roman nu ar accepta asemenea stare de lucruri:)))
Ruxandra L.
Nu găsesc nici o ştire cu privire la mutarea Renault Noise, Vibration & Harshness (care trebuia să se mute din Bucureşti la Titu) în Coreea de Sud. Tot circula zvonuri pe Twitter, dar nu găsesc nici un articol nicăieri. În fine, de autostrăzi nu avem nevoie, de ce am mai avea nevoie de orice altceva?
Domnule Constantin Gheorghe, aţi uitat de Polonia. Şi ea stă bine pentru că produce şi exportă mărfuri de larg consum, inclusiv alimente, parfumerie, şi multe altele. Nu ca tineretul din România, interesat de joburi doar în software, marketing, advertisment, PR, comunicare, coaching (în leadership), şi alte căcaturi care nu sunt decât fum.
În ultimă instanţă, Polonia este mult mai aproape decât alte ţări de statutul de autosuficienţă la care râvnea Ceaşcă odată. Practic, la o catastrofă financiară majoră, Polonia poate supravieţui o vreme fără importuri... ceea ce România nu poate. De fapt, asta a salvat şi China: existenţa unei pieţe interne în creştere. Dacă exporturile au scăzut, a consumat mai mult piaţa internă. Practic, China produce aproape tot ce se poate produce pe planeta asta.
Apropo, dacă tot îmi aveţi blogul în lista din dreapta, puteţi corecta adresa lui în beranger.org (fără apendicele cu v3 etc.) sau beranger.tumblr.com, că tot acolo duce? Mulţumesc.
Vedeţi că fiind eu de acord, v-am preluat 3/4 din această postare la mine pe blog.
Da, prietene, ai dreptate, şi Polonia trebuie evocată. În rest, am să fac corecţiile.
E adevarat ca baietii aia din Parcul de Distractii (mi-a placut foarte tare asta, domnule Karakas) au o parte mare de vina. Dar mai vinovati sunt unii care-au condus tara asta in ultimii 20 de ani. Unii care au facut bani multi din importuri si care, in egala masura, au impus tot felul de taxe, avize, abilitari, autorizari si alte asemenea pentru acela care ar avea de gand sa se apuce de productie. Asa se explica de ce nu mai producem nici agrafe de birou.
Pe unul din canalele TV (nu stiu daca Discovery sau Travel & Living) se difuzeaza un serial despre un cofetar, Cake Boss. Omul e un artist in meserie, torturile facute de echipa lui sunt adevarate opere de arta. Clientii sunt dintre aceia cu multi bani. Din cand in cand, isi transporta produsele cu masina proprie (un SUV). In New York. Nimeni nu-l intreaba nimic in legatura cu asta. Si ma gandeam ca daca ar fi fost in Romania, l-ar fi inchis imediat aia de la ISP, sau de la Sanepid, Protectia Consumatorului, pompieri, mediu, s.a. Si i-ar fi tras si o amenda, asa, sa tina minte.
Printre altele, asta ma seaca si pe mine la ficati:
http://beranger.org/post/524252612/ce-ma-seaca-la-ficati-stiu-reactionez-ca-un-pensionar
Si as mai putea adauga.
Trimiteți un comentariu