marți, 27 aprilie 2010

Scârba de politică

Am aflat azi o cifră care spune multe despre monstrul care a devenit sistemul financiar bancar: dacă în 1970 activele băncilor engleze valorau circa 50% din PIB, acum ele au sărit, în numai patru decenii, la incredibila valoare de 550% din PIB ul Regatului Unit. Este o evoluţie fulminantă, care nu are nicio legătură cu realitatea economiei britanice, ce a cunoscut cel puţin două decenii de grave probleme şi a avut în acea perioadă o creştere economică aproape nesemnificativă. Asta în timp ce fondurile proprii ale băncilor au scăzut în ritm accelerat. Evident, randamentele au crescut, dar şi volatilitatea lor. A fost un festival al lăcomiei, inconştienţei şi iresponsabilităţii. Care continuă şi acum.
Orice încercare de a reforma sistemul se loveşte de o rezistenţă încrâncenată, în care politicienii nu mai apără interesul public, ci interesele industriei financiare. Şi o fac pe faţă, fără ruşine, pentru că fără banii industriei financiare ar fi zero într-o lume în care o campanie electorală pleacă de la câteva milioane bune de dolari.
Nu se va schimba nimic, pentru că forţele schimbării nu acţionează aici, într-un domeniu opac, care deţine puterea asupra tuturor: şi asupra sistemului politic, şi asupra economiei, şi care se simte imun. Mai mult, vom vedea în lunile şi anii ce vin o implicare tot mai mare a banului public în "salvarea" sistemului financiar bancar.
Nu pot şti ce ne rezervă viitorul. Dar bine nu poate fi, pentru că această criză nu ar fi fost posibilă fără criza statului şi a intrumentelor sale de intervenţie. Văd că tot mai mulţi cred că soluţia este desfiinţarea statului. Că dacă tot nu face nimic, măcar să nu-l mai plătim. E o tâmpenie: nu statul este vinovat, noi suntem vinovaţi, pentru că fără pasivitatea noastră, fără ignoranţa noastră, nu am fi ajuns aici.
Scârba de politică este mediul de cultură al crizelor actuale şi viitoare. Iar scârba asta, deşi are motive reale, este în cea mai mare parte indusă, şi întreţinută cu bună-ştiinţă de cei care au interes să nu aibă în stat, adică în cetăţeni, o contraputere. Asta e realitatea, ne place sau nu...

3 comentarii:

Anonim spunea...

Domnule, felicitari. Poate cineva face ordine si cu altceva decat cu pixul. Fiecare cu unealta lui. Pana atunci, dumneata esti un vajnic luptator cu arma pe care o detii - cuvantul. Mult succes in continuare.

Karakas spunea...

Cred ca vom renaste doar din cenusa. Nici Iisus, nici Mohamed, nici Buddha, nici politicienii si nici extraterestrii nu ne vor salva.

Fluieratorul spunea...

Pai nu asta s-a vrut dupa razboi, nu asta a fost esenta "progresului" si "civilizatiei" aduse de consumism in vest mai intii, si dupa marea crapelnita si la noi? "Tu nu mai gindi, specialistii nostri gindesc pentru tine..."

Bine au zis Sarmalele Reci, "tara te vrea prost", asta e traducerea actuala a tot ce au facut regimurile intotdeauna: biserica, statul, comunitatea in istoriei rareori au rasplatit pe aceia care au gindit cu capul propriu altfel decit prin exil, ardere pe rug, discreditare publica, etc.

Noi sintem vinovati, toti aceia care am uitatsa mai gindim din '45 incoace. parintii si bunicii nostri sint mai putin vinovati, ca au vazut inceputul si au sperat in ceva. Noi, plebeii care avem acum mai mult de 25 de ani (ca aia sub 25 inca n-au habar de toate fetele cestei realitati) sintem vinovati, mai ales aceia dintre noi care s-au apucat sa ingrase bancile creditindu-se peste posibilitati pentru 30 de ani, urmind un model care in Occident este perdant deja din anii '80.

Noi, romanii, am crezut ca asta e libertatea care ni se cuvine si noua. O avem. Mai avem si "libertatea" de a plati datorii de acum incolo mai ceva decit pe vremea lui Ceasca. Cu putin cap, aveam ceva, o sosea, un sputal, o grisina, ceva pentru noi. De-acum incolo o sa avem bani de dat, bani enormi, pentru prostia de a ne fi indatorat, si fiecare in parte si ca stat, in mare parte pentru prostii.

Am facut ca porcul, ne-am ghiftuit pe datorie, ne-am luat ciurucuri pe credite cu buletinul, am scapat banii pe toate gaurile, si acuma guitzam. Prostovanii nu-si dau seama, ca-si umfla burtile cu bere ieftina si mici la marginea soselei, dar nivelul de trai civilizat nu trece pe-aici, si nici n-o sa treaca in timpul vietii noastre.

Pentru ca aveam atitea exemple, de la colonii pina la colonisti, cu ce sa NU facem, si totusi ne-am afundat in kk in 3-4 ani cit altii in 20, noi romulanii, de la stat pina la fiecare individ, ne meritam soarta.

Realitatea este ca totul devine acum prea scump pentru noi. Dupa zisa lui Forbes, noi romanii oricum nu ne permitem acesti politicieni, sint prea scumpi pentru noi, si dupa cum se vede, chiar si Boc e prea mare pentru un popor asa de mic si de prost.

Hai, ca m-am enervat iarasi... :) Si englezoii sa ma lase in pace, ca multe din timpeniile ultimei sute de ani li se datoreaza din plin. Niste speculanti care-si fura si caciula, niste tradatori si sfertodocti cu ifose, inventatorii traficului de influenta, ah, pardon, al lobby-ului. Sa bage capul in pamint de rusine, pitecantropii. Pacat si de tara aia frumoasa, ca e locuita...