luni, 26 aprilie 2010

Noi, dictatorul!

Ce drac de ţară e România? Pentru orice om normal la cap, ţara asta e o imposibilitate, o non-entitate. Pentru că în care ţară preşedintele invită partidele să se consulte asupra unei probleme şi, cu două ore înainte de consultări, Guvernul spune: "Pardon! Noi am rezolvat problema, fraierilor!" Bine, şi atunci la ce bun consultările? Doar pentru a avea de unde veni o serie de inşi, în principiu ocupaţi, de vreme ce sunt şi parlamentari, şi şefi dfe partide, şi miniştri?
Tot în ţara asta cetăţenii se reped să voteze un primar care provine fix din partidul al cărui reprezentant, în calitate de primar al aceluiaşi oraş, a ajuns la mititica pentru corupţie? Cum era aia? Că politicienii şi partidele sunt sancţionate la urne? Poate la alţii, în România ei sunt recompensaţi de poporul cârtitor, care altminteri nu are după ce se căca de foame, taman din motive de proastă guvernare şi de corupţie!
În aceeaşi ţară judecătorii aprobă cercetarea în stare de arest a unui învinuit pentru a obloji rănile sufleteştui ale procurorilor, care declară candizi că sperau o recunoaştere a vinovăţiei din partea individului. Nu recunoaşte, să stea la beci pân-o face! Iar societatea civilă aplaudă decizia şi face bezele procurorilor!
Iar dacă n-aţi aflat, totul se face în numele dumneavoastră, al poporului român, care va să zică! Nu-i aşa că vă place? Vă gâdilă orgoliul! În fond, cum să nu aplauzi întoarcerea la dictatura proletariatului? Ne-a cam plăcut, nu-i aşa? Chiar dacă noi, dictatorul, eram futuţi cu sârmă ghimpată de adevăratul dictator şi de o mână de profitori ai sistemului. Ca şi acum. Dar ce contează! Suntem la putere, ce pizda mă-sii!

Niciun comentariu: