Un delir anti-democratic

Pulimea Sa iar a tras justiţia de urechi, într-un mod incalificabil. Cred că era mai mache decât de obicei: faţa congestionată, rostea greu frazele, făcea pauze.  Dar nu asta e problema. Problema este felul în care gândeşte Preşedintele României, o gândire profund anti-democratică. Ideea e că inamovabilitatea judecătorilor şi independenţa lor îl calcă extrem de tare pe nervi pe Iubitul Conducător, de vreme ce a pus tunurile pe ei.

Una dintre ideile cele mai periculoase vehiculate azi(şi nu de ieri, de azi!) de traian băsescu este aceea că există domenii în care accesul cetăţenilor sau al persoanelor juridice la Justiţie trebuie să fie îngrădit. Am serioase îndoieli că cineva de la Bruxelles a ameninţat România cu neacordarea fondurilor europene dacă Justiţia decide cine are dreptate într-o contestaţie legată de felul în care s-a desfăşurat o licitaţie publică. Mă îndoiesc şi mai mult că acelaşi cineva de la Bruxelles a îndemnat Executivul român să nu aplice deciziile justiţiei. Iată ce zice băsescu: "Am venit sa va atentionez cu privire la un lucru care mie mi se pare grav: stiti ca exista obiceiul celor care pierd licitatii sa se duca in instanta. Vreau sa stiti reactiile Comisiei Europene in ultima vreme: "Nu puneti in aplicare aceste hotarari, noi nu va mai finantam proiectele, in care justitia a stabilit cine este castigatorul". Chiar ieri s-a primit o scrisoare legata de o licitatie pe un tronson de autostrada."

De fapt, marea sa durere este legată de deciziile privind drepturile băneşti ale bugetarilor: "Cine afecteaza bugetul de stat indica sursa, iar corect ar fi ca magistratii, cand dau hotarari, sa ne spuna si sursa de finantare...Spun ca daca acum am aplica hotararile judecatoresti de plata salarii, Romania ar intra intr-un derapaj macroeconomic urias. Are o responsabilitate justitia pentru asta? Este o intrebare retorica."

Asta este o imbecilitate! Judecătorii judecă după lege. Îi doare în cur pe ei dacă Guvernul are sau nu bani, nu e treaba lor. Dacă vrei să le tai ciumpalacilor salariile, întâi faci o lege-beton, care să nu poată fi atacată în Justiţie, şi după aia îi laşi pe amărâţi fără mălai. Sau nu semnezi ca boul  decretul de promulgare a legilor care măresc salariile şi pensiile, după care nu mai dai banii. 

Îngrijorătoare este şi afirmaţia asta: " Romania nu are niciun mecanism de stabilire a echilibrului intre executiv, legislativ si justitie." Fals! Are: se numeşte Constituţie! Cel care strică acest echilibru este el, cu obsesia lui anti-parlamentară, care exprimă frica de o nouă suspendare(se pare că l-a şocat suspendarea din 2007, nu credea că cineva îi va pune la îndoială puterea!), şi guvernul boc, care legiferează ocolind Parlamentul. Ce vrea, de fapt? Ce pregăteşte? Ca şi ungurii, introducerea în Constituţie a unor prevederi prin care să nu ne putem adresa justiţiei în anumite domenii economice? Sau un organism prin care să limiteze puterile judecătorilor?

Şi o chestie care ţine de demnitate, până la urmă: dacă eu eram în locul ălora, şi îl auzeam pe Pulimea Sa începând aşa: " Aş putea să vă provoc la o discuţie punct cu punct, ca un diriginte care se aşază în faţa clasei, dar nu pentru asta am venit," îl băgam în pizda mă-sii scurt şi plecam din sală! Dar cine s-o facă? Moluştele alea? Să fim serioşi!

Am asistat la un delir anti-democratic, pe care nimeni nu-l va sancţiona. Şi, mulţumit de sine, s-a dus la un şpriţ cu derbedeii lui portocalii!