Gaura neagă din educaţie
Takashi Murakami, Cosmos
Circoteca mediatică prilejuită de intrarea în exploatare a acceleratorului de particule al CERN, de la Geneva, poate avea şi partea ei bună. Cu o condiţie: să determine o discuţie publică serioasă în legătură cu felul în care se predau disciplinele ştiinţifice în învăţământul preuniversitar. Unde se dezvoltă o gaură neagră în care se prăbuşesc ştiinţelor exacte.
Având un copil care acum este student la Politehnică, la Calculatoare, care a învăţat la Colegiul Naţional de Informatică "Tudor Vianu", mai ştiu câte ceva despre asta. Şi ceea ce am văzut, într-un liceu de elită, nu din vina profesorilor, ci a programei, mă cam îngrozeşte. Într-o lume dominată de tehnologie, noi scoatem pe bandă rulantă ignoranţi tehnic.
Există o scârbă evidentă a elevilor faţă de materii precum matematica, fizica, chimia, ştiinţele naturii. Auzim de la elevi acelaşi refren: "de ce să învăţ, la ce-mi foloseşte"? Şi e drept că, dacă citeşti actualele manuale, ajungi şi tu să te întrebi cam acelaşi lucru: "la ce dracu le foloseşte?"
Este momentul să aduc un omagiu profesorilor mei de la liceul "Ion Minulescu" din Slatina, care ne-au făcut să îndrăgim matematica, fizica, până şi chimia! Nu mai vorbesc de anatomie sau de ştiinţele naturii. Eram abonaţi la "Gazete", cea de matematică şi cea de fizică, făceam experienţe în laboratoare, aveam sesiuni de comunicări, participam la Olimpiade. Manualele erau foarte bine scrise şi limpezi, pe înţelesul loazelor. Nota nu mai conta, era ceva marginal.
Cu ceea ce învăţam la şcoală putem aborda şi manuale mult mai detaliate. Îmi amintesc de un manual excepţional, cel al lui Richard Feynman, pe care îl puteai citi ca pe un roman. Erau manualele şi culegerile autorilor români, printre care şi cel scris de tatăl Corinei Creţu.
Trebuie să schimbăm radical modul în care transmitem cunoştinţele în domeniu. După 1989 a ajuns o adevărată ruşine să fii inginer, spre pildă. Elitiştii patriei iubite aveau(au!) o vorbă: "fiţi deştepţi, că ţara e plină de ingineri!" Aş pune pariu că pentru ei tipii de la CERN nu se califică pentru "demnitatea" de intelectual.
Şi ajungem la adevărata problemă, cea a statutului omului de ştiinţă într-o societate în care vedete sunt maneliştii, târfele oamenilor cu bani, "televizioniştii", fotbaliştii şi interlopii. Şi, evident, intelectualii Romavia!
Până când nu vom schimba fundamental sistemul de valori şi nu vom face modele din oameni care au reuşit în viaţă prin muncă, talent, învăţătură din greu, creativitate şi mai ales caractere integre, elevii nu vor mai învăţa nici matematică, nici fizică, nici alte materii ştiinţifice. Cu rezultate dezastruose în termeni de dezvoltare economică şi socială.
6 comentarii:
Bine scris, felicitari, cu inima si bun simt. As mai adauga ca valoare munca cinstita, ca opus al 'modelului de smecheri' care ne este impins pe toate canalele media. Ce fel de societate e asta, in care cei care trag teapa altora sunt prezentati ca eroi? Unde sunt oamenii de bun simt? Stau saracii ascunsi, cu teama, in lumea asta plina de megafoane stricate... Ca tot am ajuns la subiectul "teama": am trecut de la un sistemn in care iti era teama sa vorbesti liber si am ajuns intr-un sistem in care iti e teama sa vorbesti liber. Care e diferenta?
Domnule Constantin, sistemul actual de invatamant se straduieste din greu sa schimbe "fundamental sistemul de valori".
Iata un exemplu:
Pana anul trecut concursul gen olimpiada la limba si literatura ronana pentru liceu se numea "Concursul National de limba si literatura romana "Mihail Eminescu"".
Din acesta an se va numi "Olimpiada Nationala de limba si literatura romana", iar din bibliografia pentru olimpiada a fos eliminat Eminescu.
Ce schimbare mai mare a "sistemul de valori" dorim.
Ged, nu am reuşit nici până în ziua de azi să înţeleg ura unora împotriva lui Eminescu, şi tenacitatea cu care urmăresc scoaterea lui din orizontul de cunoaştere al elevilor.
Eminescu o fi fost antisemit? Nu ştiu, dar sigur nu este el vinovat de apariţia Mişcării Legionare, şi nici de faptul că Ceauşescu recita Împărat şi Proletar.
Dar cred că uităm un principiu: un fenomen nu poate fi înţeles decât în ansamblul şi în devenirea, în evoluţia sa. Nu putem înţelege devenirea, evoluţia limbii române fără Eminescu. Ne place sau nu, asta e realitatea.
Pe vremea cand actualul liceu Tudor Vianu se numea Petru Groza nu era nevoie sa mergi la Slatina pentru a face carte serioasa si a invata temeinic matematica, fizica si chimia...
Profesorii, majoritatea erau seriosi iar manualele, unice, bine gandite, scrise si la zi, cu informatia.
Nu orice neispravit care a scris un manual, asa cum i s-a nazarit, putea sa il si publice fara sa fie discutat si puricat de nimeni.
Va intrebati ce a facut Eminescu de vor sa-l elmine din cultura romana?
Nu cu Eminescu au, ci cu Cultura in sine, pe de-o parte, pe de alta cu Romania. Inca 10 ani ca cei 20 care au trecut si nu-si va mai aminti nimeni ca a fost o vreme in care in R s-a facut cercetare (asa cum s-a putut) s-a facut agricultura ( care a hranit bine otara si s-a facut si expotr), s-a facut industrie (de detoate, ca nu era nevoie de importuri pentru bunurile de larg consum)iar romanii nu erau tigani analfabeti, ci (majoritatea) peroane instruite si cultivate.
S-a facut arta si s-a promovat cultura UNIVERSALA dar si cea romaneasca. Poate anii de inceput, pana prin 60 n-a fost asa, dar apoi, cu siguranta. Timp cam de 30 de ani.
Mandria de a apartine la o anumita natiune va dispare, va dispare si natiune in sine...
Cam catre asa ceva se merge la nivel international. Fie ca te uiti in UE, fie ca te uiti dincolo de Atlantic.
Acesta este una dintre binefacerile modializarii liberale mult laudate si promovate ...
In complectarea acestui articol, plin de tristete si indignare, as mai adaoga si aspectul ca, fara o temeinica pregatire stiintifica inca din scoala, tinerii romani nu au nici in strainatate vre-o sansa de a patrunde. Cu exceptia, bineinteles, a celor care vor sa faca o cariera in culesul capsunilor...
@n,raducanu
Pregatirea stiintifica nu mai conteaza atat de tare. Am vazut angajati de diferite institutii financiare care n-au nevoi de nimic, decat de tupeu si tenacitate.
Denumirea este de "consilier financiar"
Scopul este sa prosteasca individul sa le dea bani pe niste servicii iluzorii...
Si merge...
Batutul campilor pe ecrane depsre cle mai hilare subiecte, nunecesita decat tot tupeu si tenacitate...
Manelistii, de asemeni...
Nu ca nu mi-as dori ca urmasii mei sa faca bani din piatra seaca dar as vrea sa am in continuare posibilitatea de a discuta cu ei.
Trimiteți un comentariu