Conştiinţa Unui Liberal de Stânga

Cursa înarmărilor şi dominaţia americană

Cursa înarmărilor este o realitate, şi ea antrenează multe alte ţări, nu doar pe acelea care sunt implicate în confruntarea dintre SUA şi Rusia. Este adevărat că Robert Gates a pus, nu de mult, problema creşterii cheltuielilor pentru înarmare în Europa, unde, spunea el, s-a mers cam prea departe cu pacifismul şi demilitarizarea, motiv pentru care acum europenii nu găsesc câteva zeci de elicoptere şi câteva mii de soldaţi, să-i trimită în Afganistan.

Ceea ce nu pricepe, sau se face că nu pricepe Gates este că şi elicoptere, şi militari s-ar mai găsi prin amărâta asta de Europă, motive pentru a continua implicarea în aventura din Afganistan nu se prea mai găsesc. Francezii au trebuit să supună la vot în Parlament continuarea prezenţei trupelor lor în Afganistan, după incidentul recent care a costat viaţa a zece militari dislocaţi acolo. În mod asemănător, europenii, mai ales cei din vest, nu văd motive pentru care ar trebui să cheltuiască mai mulţi bani pentru înarmare. Rusia nu este percepută, nici după luptele din Georgia, drept o ameninţare, şi, la drept vorbind, nici nu este.

Am mai scris acest lucru: Rusia nu are capacitatea de a proiecta forţă în afara graniţelor sale. O invazie rusească în Europa nu este de imaginat. Nu există nici motivaţie, nici mijloace. Sigur, asta atâta vreme cât Rusia se va simţi în siguranţă. Iar în siguranţă se va simţi doar atunci când extinderea NATO nu va cuprinde Ucraina şi Georgia. Şi asta nu că ruşilor le-ar păsa prea mult cine conduce aceste ţări, cât de pro-occidentali sunt preşedinţii georgian sau ucrainian, câtă vreme pe teritoriul celor două ţări nu se află trupe şi armament americane. În plus, Rusia nu se opune intrării celor două ţări în UE, pentru că asta reprezintă o oportunitate pentru economia rusească.

Dar ceea ce fac americanii acum este încercarea de a prelua controlul conductelor de livrare a gazului şi petrolului din Rusia către Ocident, pentru a pune presiune şi pe occidentali, şi pe ruşi. De fapt, pentru asta se instalează în Polonia scutul anti-rachetă, de asta vor să-i primească pe ucrainieni şi pe georgieni în NATO, de aia se dau de ceasul morţii să saboteze cele două proiecte, South şi North Steam, care ar ocoli Polonia şi Ucraina, respectiv Georgia.

Comportamentul agresiv al SUA naşte temeri în rândul puterilor emergente, China, India şi Brazilia anunţând programe intensive de înarmare, care cuprind rachete balistice, rachete de croazieră, port-avioane, submarine clasice şi cu propulsie nucleară, aviaţie şi elicoptere de atac, sisteme de supraveghere prin satelit, sisteme anti-rachetă şi chiar arme anti-satelit. Nu mai vorbim de sisteme complexe de cyberwar.

Acum, cu excepţia Rusiei, nimeni nu declară public că se teme de acţiunile SUA. Dar este clar că temerile lor de aici vin, din dorinţa SUA de a domina lumea prin orice mijloace. Şi alte ţări cumpără sau fabrică armament în draci: Iran, Venezuela, ţări din zona Asia-Pacific. Drept pentru care cursa înarmărilor se va accelera în următorii ani, cu tot ceea ce decurge de aici: resurse sustrase de la programele de dezvoltare economică şi socială, creşterea confruntării şi a riscurilor unor conflicte armate la nivel regional, etc.