Airbus A 330 este un avion ultramodern. La construcţia căruia, pentru a fi cât mai uşor şi a consuma cât mai puţin, au fost folosite pe scară largă materiale nemetalice, cum este fibra de carbon. Ea prezintă foarte multe avantaje, dar şi o serie de dezavantaje, despre care se scrie mai puţin. Unul dintre avioanele care folosesc foarte multe elemente structurale din fibră de carbon, Boeing 787 Dreamliner, este în urmă cu doi ani faţă de program, în principal din cauza problemelor structurale generate de materialele compozite. Şi în acest accident au fost suspectate probleme generate de materialele compozite. Dar, din câte ştiu eu, cele mai multe temeri sunt legate de cazul în care avionul este lovit de un trăsnet. Ceea ce se pare că s-a întâmplat cu avionul companiei Air France, dat dispărut azi, şi care făcea un zbor între Rio de Janeiro şi Paris. Intrat într-o furtună tropicală, a fost lovit de trăsnet, după care a dispărut de pe radare.
Probabil că nimeni nu va recunoaşte, dar dacă avioanele care au în compoziţie multe materiale compozite sunt în pericol în astfel de situaţii, avem o mare problemă. Tehnologiile, oricât de seducătoare ar părea, au limite. A nu le cunoaşte sau a nu le respecta înseamnpă să trimiţi cu premeditare oameni la moarte.
2 comentarii:
Si totusi, avionul rãmâne cel mai sigur mijloc de transport. Sigur cã asta nu le încãlzeste cu nimic pe victimele accidentelor aviatice sau pe rudele si cunostintele lor, nici faptul cã deficientele constatate cu ocazia unor astfel de tragedii ajutã la gãsirea unor noi solutii de îmbunãtãtire a sigurantei aparatelor de zbor.
Poate sunã cinic într-un astfel de moment dramatic, dar dacã toate victimele accidentelor auto care se produc între douã catastrofe aviatice ar muri în acelasi loc si în acelasi moment, ca în cazul prãbusirii unui avion, tragedia ne-ar zgudui mult mai puternic constiintele.
Desigur cã nu pledez pentru trecerea cu vederea a tragediilor aviatice, mã întreb doar de ce reactionãm numai în fata unor evenimente de proportii si trecem cu multã usurintã peste mãruntele tragedii cotidiene. Ne revoltã privelistea unui munte defrisat, dar trecem nepãsãtori pe lângã cãrutele încãrcate cu copaci doborâti.
Interesant. Pare raţional că «The composite airframe will not readily conduct lightning away, as traditional metal ones do», dar ce ne facem că acelaşi articol spune că «Boeing estimates that every commercial airplane is hit by lightning on average about twice a year», iar nici un alt A330 nu a mai căzut până acum, din circa 600?
Până una-alta, nu ştim concursul de împrejurări care a cauzat tragedia. Nici măcar nu este sigur că trăznetul a fost cauza principală.
Trimiteți un comentariu