duminică, 28 iunie 2009

Războiul Rece nu s-a terminat

Războiul Rece nu s-a terminat, iar cei care păreau învingători în 1989 continuă răfuiala cu vechii lor adversari. Spun păreau pentru că nimeni nu a definit criteriile după care un război atipic, fără precedent în istoria omenirii, este câştigat, respectiv pierdut.
Occidentul a crezut, cu două decenii în urmă, că a învins, că poate domina lumea, că poate impune tuturor modelul său de organizare politică, socială şi economică. Mai mult, a dovedit o aroganţă şi un dispreţ faţă de "învinşi" pe care acum are toate motivele să le regrete.
Unii dintre ireductibilii războinici din Vest, şi un exemplu ar putea fi mumia lui Pacepa, nu fac, de două decenii, decât să-şi urmărească adversarii din cealaltă tabără, pentru a se răzbuna pe ei, fie şi simbolic, dacă altfel nu pot. Deşi au putut face multe, de la legi ale lustraţiei, la instituţii de genul CNSAS, procese, până la linşaj mediatic. De fapt linşajul mediatic a fost arma lor preferată, după ce lustraţia a fost considerată o încălcare a drepturilor fundamentale ale omului.
Tembelii care au rămas şi acum în tranşeele Războiului Rece nu înţeleg un lucru fundamental: există un timp al răzbunării şi un timp al reconcilierii. Logica răzbunării a prevalat de două ori într-un secol în relaţiile franco-germane. Şi a generat două războaie civile în Europa. Dacă nemţii şi francezii nu ar fi acceptat să treacă peste trecut, să se reconcilieze, azi nu ar mai fi existat UE, printre altele.
Sigur că reconcilierea are un preţ, simbolic vorbind: "vinovaţii" vor scăpa nepedepsiţi. Dar care sunt criteriile după care stabilim "vinovaţii"? Bun, sunt ucigaşii, sau cei care au făcut abuzuri, au ieşit din regulile jocului. Ei trebuie pedepsiţi. Dar ce facem cu oamenii care au jucat după reguli?
Francois Mitterand n-ar fi trebuit să mai ajungă preşedinte al Franţei pentru că, într-un moment al existenţei lui, a lucrat pentru Vichy? Să fie ştearsă cu buretele toată evoluţia lui ulterioară? Faptul că a luptat în Rezistenţă?
Văd că linşajul continuă, sursa de zgomote fiind CNSAS. Acum e vorba de Paula Iacob, care ar fi furnizat informaţii despre "Europa Liberă". Care-i problema? Transfugii care veneau din România nu erau folosiţi drept surse de informaţii de către serviciile de informaţii occidentale? Există trădători buni şi patrioţi răi? Cred că amestecăm lucrurile.
Că unii de pe la Europa Liberă" se aşteptau la mai multă "glorie" şi "recunoştinţă" din partea românilor, ei fiind convinşi că au "dărâmat" comunismul, e una. Că îşi potolesc frustrările scotocind prin arhive, poate fi înţeles. Oricum pe români îi doare în cur de ei. E o realitate înfiorătoare pentru cineva care se visa "eliberator". Orice mică victorie împotriva "ingraţilor" este pentru ei balsam pe rană.
Numai că victoriile lor sunt tot atâtea înfrângeri pentru fragilul şi neconvingătorul proces de reconciliere naţională. Un lider politic puternic ar trebui să-şi facă din reconciliere programul lui pentru câştigarea Cotrocenilor. Pentru că nu doar în trecut avem lucruri de reconciliat. Şi în prezent sunt o mulţime de lucruri care trebuie reconciliate. Dar până nu încheiem Războiul Rece din interior, nu vom ajunge nicăieri cu proiectul nostru de viitor. Şi ne vom sfâşia în continuare, într-un joc fără miză...
PS: văd că şi Gică Popescu a luat-o în freză de la CNSAS. Ţară de turnători, ce mai!

Un comentariu:

geomarz spunea...

Pacepa nu este decît un trădător de neam şi ţară. Iar trădarea lui, nu numai că a costat contribuabilul român o grămadă atunci când a trădat, dar şi acum. Întors într-o ţară în care nimeni nu i-a dus dorul, jefuieşte tot contribuabilul român de milioane de euro plată pentru trădarea lui de atunci.
Pe mine nu m-a întrebat nimeni dacă am dispoziţia să-l plătesc acum pentru ce a făcut atunci.