Conştiinţa Unui Liberal de Stânga

Un albastru roş-portocaliu

Ce vă spune această structură de guvern: 18 ministere, un premier, un vicepremier şi un post de ministru pentru Relaţia cu Parlamentul? E un guvern mare, unul potrivit, sau unul mic? Şi ce priorităţi rezultă din lista de ministere?

După cum spunea Boc, tot mai ţeapăn, pe măsură ce morcovul funcţiei penetrează mai adânc în conştiinţa neştiinţei lui în materie, acestea ar fi:

Ministerul Tineretului şi Sportului;

Ministerul Economiei;

Ministerul Agriculturii;

Ministerul Sănătăţii;

Ministerul Mediului;

Ministerul Finanţelor Publice;

Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Publice;

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei;

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării;

Ministerul Admnistraţiei şi Internelor;

Ministerul Apărării Naţionale;

Ministerul IMM-urilor şi mediului de afaceri;

Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale;

Ministerul Turismului;

Ministerul Infrastructurii şi Transporturilor;

Ministerul Afacerilor Externe;

Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale;

Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional.

N-am prea înţeles ce-s alea "libertăţi publice"(libertăţi publice: expresie, desemnând în dreptul intern drepturile indivizilor, care îi protejează împotriva intervenţiilor statului, cum ar libertatea personală, libertatea de opinie, de expresie etc) şi de ce ar trebui să se ocupe un minister de ele. E drept că nenea Boc ţinea un curs cu denumirea asta prin 2003, dar avem Avocatul Poporului, care pentru asta a fost înfiinţat, iar dacă tot vrea să protejeze drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, să înceapă prin a desfiinţa DNA şi o parte din serviciile secrete care-şi fac de cap cu ascultări sălbatice şi alte alea!

Practic, apar două noi ministere, al Turismului şi al Tineretului şi Sportului. Dacă cel al Tineretului şi Sportului chiar era necesar, cel al Turismului e de pomană. În rest, schimbări de denumiri şi mutări ale unor structuri existente de colo colo, motiv de scandal pentru batalioane de funcţionari.

Avem şi un draft de program de guvernare, scăpat pe surse, drept pentru care în cele două partide a început vânătoarea de surse! Totul e la nivel de generalităţi, sunt multe prevederi contradictorii, etc. Nu e cazul unei analize până când nu apare varianta oficială, care va fi propusă spre aprobare Parlamentului, pentru votul de investitură.

Dar la o primă vedere, din structurarea guvernului lipseşte "atingerea" crizei. Nu e un guvern de criză, ci un guvern de vreme bună. Nu ştiu dacă este şi unul cu dedicaţie pentru diverşi grei din cele două partide, pentru că mai mult ca sigur Traian Băsescu îşi va băga coada şi în alegerea persoanelor care vor ocupa cele 18 portofolii.

Indiferent de cum va arăta guvernul, prima lui sarcină va fi să restabilească echilibrele macroeconomice, păstrând în acelaşi timp un nivel rezonabil al creşterii economice. Ceea ce nu pare la îndemână numelor vehiculate de presă drept posibili miniştri. Asta e situaţia: roş-portocalie! Adică albastră!