Blogosfera faţă cu revolta socială

Pentru cei mai mulţi dintre cei pe care îi urmăresc în blogosferă, evenimentele de ieri nu există. Parcă nici n-ar trăi în România, guvernaţi mizerabil, furaţi şi dispreţuiţi de gaşca portocalie. Nu despre convingeri politice şi de partizanate este vorba aici. Ci despre valori etice şi morale, despre societatea în care trăim, despre viitorul nostru. Despre demnitate, civism, solidaritate. E mai frumos să scrii despre cum se mănâncă rodia, în ţara în care milioane de oameni abia îşi pot cumpăra pâinea cea de toate zilele, nu-i aşa?

Nu neg, sunt şi unii care scriu despre proteste. Cel mai adesea pentru a lua apărarea portocaliiilor şi pentru a-şi etala obsesiile în legătură cu tot ce înseamnă stat şi bunuri publice. Cristian Preda joacă cel mai bine scena balconului, făcând-o pe fecioara pedelistă neprihănită. Şi-o ia grav în freză de la cititori, evident foarte furioşi în legătură cu felul în care este guvernată ţara. Cititori care nu par în niciun caz de stânga!

Alţii, precum Madam Blogary(mai vechea noastră cunoştinţă Bleen), sunt pur şi simplu sceleraţi, doar din devotament faţă de curul Iubitului Conducător. Giurgea e în starea lui obişnuită, adică dement furios, şi ne spune că viaţa săracilor nu trebuie salvată, că nu rentează. Sincer, nici viaţa lui nu merită salvată, că nu face doi bani.   

Volodia Tismăneanu mai face un extrem de util exerciţiu de pupincurism intelectual, aducând un meritat omagiu curului prezidenţial, că, de, de acolo vine ce papă el de obicei. Dar să ajungi să-l pupi în cur şi pe coiul de Pătrăşconiu? Dumnezeule mare! Văd că TRU nu s-a trezit din hibernare, drept pentru care va fi mustrat în faţa regimentului şi va fi pedepsit cu un program dublu de ode pe anul în curs.

Cam asta e prin blogosferă despre evenimentele de vineri şi de sâmbătă. E o selecţie parţială şi subiectivă, deci nu e cazul să mă luaţi în şuturi.

PS: am tot mai mult convingerea că felul în care reacţionează puterea are multe în comun cu felul în care se comportau dictaturile de dreapta din anii '70-'90 din America Latină, susţinute fără ruşine şi pe faţă de americani. Să fie savoir faire-ul CIA, că tot sunt ăia de la SRI toată ziua mu-mu-mu, bot în bot cu ei? 

Apropo de amestecul unor cercuri americane reacţionare în politica autohtonă: ce căuta AmCham la negocierile de la Ministerul Sănătăţii? Ce au căutat în procesul de adoptare a noului Cod al muncii, care Cod a desfiinţat practic sindicatele? Uite aşa se exportă revoluţia neo-conservatoare în Europa de Est...