marți, 17 ianuarie 2012

De ce n-au încredere românii în privatizare



Simplu: pentru că ori de câte ori s-a privatizat ceva, cei care au câştigat ceva au fost cumpărătorii. Beneficiarii de bunuri şi servicii publice privatizate au luat-o sistematic peste bot. Exemple? Nu ne ajunge o lună să le înşirăm!

Am scris şi eu despre sistemul tembel de subvenţionare a transportului feroviar privat de călători. Tot felul de indivizi, plecaţi de la stat cu datele deţinute prin natura funcţiei lor, şi-au cumpărat tot felul de rable din Germania, cel mai ades, le-au dat o vopsea strategică, şi le-au pus să circule degeaba, pentru că circulă goale, pe şinele publice ale patriei, pentru a încasa subvenţia plătită de stat.

Şi pentru boii care susţin, altminteri cum! tot ca boii, privatizarea sănătăţii, pe motiv că ar fi mai rentabil aşa, citiţi astea, din ancheta RL pe tema subvenţiei din transportul feroviar. Poate veţi înţelege, boilor, de ce sunt în piaţă oamenii acum:

"O analiză a costurilor unitare ale fiecărui operator, adică costurile totale raportate la parcursul total, arată că CFR Călători are costuri unitare duble faţă de operatorii privaţi. Eficienţa societăţii de stat e mai mică dar şi garniturile de tren folosite sunt mai grele. Dacă transportul unui tren pe lungimea de un kilometru a costat societatea de stat 42,34 lei, aceeaşi operaţiune a costat Regiotrans doar 22,35 lei. Costul maxim la privaţi e înregistrat de Transferoviar cu 24.9 lei pe tren/kilometru. La partea de venituri unitare lucrurile se schimbă. Dacă pe un kilometru CFR Călători a înregistrat 21,26 lei venituri, Regiotrans a avut doar 2,56 lei. Niciun operator privat nu încasează mai mult, recordul fiind deţinut de Servtrans care susţine că ia doar 0,97 lei. Diferenţa dintre venituri şi cheltuielile unitare e importantă deoarece statul are obligaţia de a o acoperi. In final atât CFR Călători, cât şi operatorii privaţii încasează o subvenţie unitară în jurul a 20 de lei pe tren kilometru.

Eforturile financiare ale statului cu acordarea subvenţiei ar fi mult mai mici dacă veniturile unitare operatorilor privaţi s-ar apropia de cele ale CFR Călători. De unde însă discrepanţa raportului de zece la unu? Majoritatea operatorilor privaţi îşi operează trenurile de călători pe linii închiriate chiar de ei. Fiind şi operatori feroviari de marfă, ei asigură cu precădere onorarea acestor contracte de trransport, mai profitabile. Nefiind obligaţi să respecte anumite ore, ci doar să asigure numărul total zilnic de trenuri de călători, transportul pasagerilor e efectuat în ferestrele orare rămase libere. De regulă acestea sunt noaptea sau la ore prea puţin interesante pentru navetişti. Ca urmare trenurile circulă goale, veniturile operatorilor privaţi sunt mici, dar subvenţiile statului curg către ei. Spre exemplu, firma care operează relaţia Nerău-Timişoara are două din cele şase curse zilnice în crucea dimineţii, la orele 3.15 şi, respectiv, 4.38, iar vagoanele circulă aproape goale.

In plus deoarece spre deosebire de CFR Călători care plăteşte Taxa de Utilizare a Infrastructurii (TUI) unei alte companii, anume către CFR SA, Regiotrans varsă această taxă către ea însăşi. O bună parte din liniile pe care operează Regiotrans sunt în gestiunea RC-CF SRL, firmă care încasează TUI şi are acelaşi acţionar, persoană fizică. Deşi TUI reprezintă venit pentru o altă firmă din grup, statul îi recunoaşte lui Regiotrans cheltuiala cu TUI şi o subvenţionează. Dacă ar impune operatorilor privaţi să obţină aceleaşi venituri unitare ca CFR Călători, statul ar economisi o subvenţie de aproape 20 de lei pe kilometru, ceea ce la cei 13,15 milioane tren/km parcurşi de operatorii privaţi s-ar traduce în economii de 250 milioane lei, respectiv un sfert din totalul subvenţiei totale dată de stat tuturor operatorilor feroviari. "

Tot cu şmecherii de genul ăsta au distrus şi CFR Marfă, care va fi vândută pe nimic, şi vor fi distruse şi alte servicii publice. De asta e plin Bucureştiul de maşini de lux, de vile care sfidează bunul-simt, iar o întreagă ţară sărăceşte pe zi ce trece.
Am şi eu o întrebare, pentru cei care se pricep: cum poate fi transformat un bun public, recte un spital, în "fundaţie"? Asta nu este o formă mascată de privatizare, nici măcar pe un leu? Păi, atunci să transformăm şi Centrala Nucleară de la Cernavodă în fundaţie, şi Hidroelectrica, şi Tarom, şi să le dăm pe mâna băieţilor deştepţi, care cotizează în Modrogan!

Un comentariu:

Anomim spunea...

Lasa vrajala. Hai sa vedem ce spun faptele: http://www.money.ro/guvernul-sterge-datoriile-cfr-sa-la-buget--de-peste-1-mliard-de-euro_1214214.html

Doar un miliard. Un fleac.