Poate are să vă surprindă ceea ce spun acum, dar nu contrazice cu nimic poziţia mea de principiu. Suntem într-o situaţie fără ieşire, dar, paradoxal, nu la nivel economic, ci mai ales de imagine. Economic problema aparentă este deficitul. Problema de fond este structura dezastruoasă a aparatului productiv al ţării. Or, fără un aparat productiv cât de cât acceptabil România nu are cum îşi plăti datoriile. Oricât de mic deficit bugetar am avea.
Imbecilii care ne-au împins în această situaţie cunosc situaţia, doar e opera lor. Acum vor reducerea deficitului pentru că se tem pentru planurile lor aici şi în zonă. Deşi este doar o operaţie cosmetică, de imagine.
"Austeritatea" care a cuprins Europa este tot o acţiune de imagine. Dacă te uiţi la datoriile publice, mă refer la mărimea lor absolută, nu la procentele din PIB, şi la "economiile" făcute din tăierea unor cheltuieli publice, vezi că doar pentru încadrarea în criteriile de la Maastricht(datoria publică la 60% din PIB, spre pildă) unele ţări vor avea nevoie de multe decenii. Şi atunci? Păi se dau "asigurări" pieţelor. Care "pieţe" ştiu şi ele despre ce este vorba, doar fac parte din acest joc de-a Popa Prostu!
Evident, avem în faţa ochilor un joc a cărui miză este redistribuirea puterii economice şi a bogăţiei, pe fondul unei crize extrem de bizare. Dacă lucrurile ar fi fost de magnitudinea Marii Depresii din 29-33, acum trebuia să avem hoarde de şomeri pe drumurile Europei şi Americii, falimente în lanţ, escadrile de bancheri aruncându-se din zgârie-nori, cozi uriaşe la supa populară, violenţă socială. Or această criză priveşte doar partea imaginară a economiei, zona obscură a produselor financiare exotice. Salvarea băncilor n-a fost decât o acţiune concertată de transformare a banilor virtualui în bani reali. Iar banii reali sunt bani publici.
Nimeni nu ştie dacă această operaţie s-a terminat. Este de presupus că nu, de vreme ce măsurile anunţate cu surle şi trâmbiţe de G 20, de reglementare a sistemului financiar-bancar, au rămas doar dorinţe pioase. Abia când se va termina se vor pune în operă şi aceste măsuri, care, oricât ar părea de ciudat, vin să consolideze acest transfer şi să securizeze noile poziţii ale celor care au profitat de transformarea biţilor în bani reali.
Ce are asta cu România? Cred că mai nimic. Doar că toţi trebuie să joace la unison, pentru ca bizonul să creadă că e cu adevărat groasă, că e dezastru şi că altfel nu se poate. Trebuie să avem şi noi austeritatea noastră. Şi cu cât mai dramatic pusă în scenă, cu atât mai bine.
Aşa că să ne mulţumim cu faptul că pensionarii au scăpat de tăierea pensiilor şi că TVA s-a mărit şi să-i lăsăm dracului să-şi joace comedia. Cu cât se termină mai repede totul, cu atât mai bine! Ce va fi după, rămâne de văzut. Eu cred că brusc ne vom trezi cu o frumoasă şi zglobie creştere economică, va ploua din nou cu credite ieftine, iar lumea va uita de "deficite". Evident, până când geniile care au clocit criza asta o pun iar de mămăligă şi e nevoie iar de banii fraierilor. Şi o luăm de la capăt.
Asta e, va trebui să ne luăm porţia de "austeritate", cu sau fără boc. Dacă ne-o luăm cu boc, la sfârşitul comediei n-o să râdă nimeni. Dacă ne-o luăm cu cineva inteligent, am putea profita de împrejurări pentru a restructura aparatul productiv şi pentru a ne pregăti să profităm de următoarea perioadă de creştere economică.
Pentru asta ar trebui schimbat boc, dar cu cine? Că din ce văd, oameni cu imaginaţie şi proiect pentru România, ioc! Aşa că vom rămâne doar cu austeritatea. Şi vom plăti pentru ea cât nu face...
3 comentarii:
Daca nu va suparati, in distractia generala pe care tocmai ati descris-o, ce mai conteaza daca ne-o luam cu sau fara Boc? Noi o sa raminem cu austeritate pe termen lung, daca nu cumva o sa-i zica peste vreo citiva ani chiar subdezvoltare.
Ce nu inteleg nici unii de pe-aicea si nici G20 e ca, chit ca toti ne dam pe dupa plop, este ca asistam la sfirsitul lumii as we know it, la declinul accelerat al unei paradigme, la zguduirea in temelii a unui mod de viata care este nesustenabil. In zona "civilizata". Dupa opinia mea, distractia de-abia a inceput, si indiferent cite "reveniri" o sa vedem noi, si o sa ni se para ca am iesit din rahat, noi de fapt n-o sa vedem altceva decit acest declin continuu in timpul vietii noastre. Poate daca schimbam meridianul si o taiem in China, iluzia o sa dureze mai mult, dar tot iluzie ii zice.
N-are nimeni habar cind, unde si cum se va iesi din comedie, si in care parte a gropii o sa fim, noi ca Romania sau ca UE, in distractia globala care de fapt se intimpla mult, mult deasupra capului nostru.
Traim vremuri interesante, ce mai.
Lucrurile nu sunt de magnitudinea crizei din 29-33 in principal din cauza lui Obama, dar el e cam singur si sub presiuni imense sa adopte masuri de austeritate. Care masuri ne duc intr-acolo, spre anii 30. Criza este una a consumului, se datoreaza saracirii claselor mijlocii prin bubble economy, iar austeritatea doar mai ia niste bani de la aceleasi clase mijlocii...
Excelent comentariul. Asa este, se repozitioneaza barosanii. Romania pare la colt. Dar, pun pariu ca peste doi ani, Europa va spune: "gata, acum avem deja surplus". Si toata lumea o sa se intrebe, "cum naiba?". Da, si eu cred ca este o mare manipulare, sa mai suga un pic de la tarile astea pe moarte. Ca asa se face ordinea!
Trimiteți un comentariu