Haosul administrativ şi statul inexistent

Prieteni, nu cred că statul român a fost mai neputincios, mai inept, mai rătutit ca în aceste zile. O schimbare de guvern în plină criză determinată de fenomene meteorologice extreme era fix ce ne trebuia, pentru a înţelege unde au dus reformele lui băsescu, în numele modernizării statului. S-a modernizat de n-a mai putut!

Pur şi simplu oamenii au fost puşi în faţa unei alternative simple: "vă descurcaţi singuri, sau muriţi!" "Statul român nu mai poate avea grijă de toţi cetăţenii săi!" ne spunea dementul ăla de la Cotroceni, în aplauzele unei cohorte de pupincurişti, bine ameţiţi de băşinile neo-liberale ale comunistului securist, ajuns mare anti-comunist şi foarte securist. 

Azi, când începem să percepem dezastrul umanitar din Buzău, Vrancea, Brăila, Galaţi, Ialomiţa şi, vai, Bucureşti(comunele din imediata sa vecinătate!), Muţunache umblă ca o muscă beată pe la toate ministerele, de parcă miniştrii cei vechi aveau pentru ce fi felicitaţi, iar cei noi nu-şi puteau lua în primire scaunul şi fără augusta sa râgâială! Iar madam Chiloţi Tetra explică dezastrul de pe căile ferate arătând cu degetul spre ANM, care nu i-a dat prognoza la timp! 

Autorităţile locale sunt încăierate, şi paralizate, de luptele între prefecţii portocalii şi preşedinţii de consilii judeţene şi primarii de altă culoare politică. Între centru şi autorităţile locale nu există comunicare, sau se comunică haotic, iar un bou de la MAI dădea azi lecţii de "subsidiaritate" ălora cu mortu'n casă, pe care nu-l pot îngropa, pentru că sunt, la rândul lor, îngropaţi, cu casă cu tot, în zăpadă!  Dar dacă te uiţi pe CV urile tembelilor din fruntea instituţiilor statului, îţi faci cruce de câte masterare sau doctorate au! Şi ei nu sunt în stare să comunice coerent unii cu alţii, şi cu atât mai puţin să gestioneze o criză banală, până la urmă, că de milioane de ani aici iarna ninge!

Îmi este groază să mă gândesc ce vor găsi oamenii în casele acoperite de zăpadă. Câţi or fi murit de foame, de sete, de frig, de lipsa medicamentelor! Cine să-i ajute pe bătrâni? Nu ştim că la sat au rămas doar bătrânii? Că tinerii au fugit de sărăcie în cele străinătăţuri?

Acum băse tace ca un peşte. Îl doare în cur de suferinţa oamenilor. Este cel mai insensibil ticălos pe care l-am văzut în viaţa mea! Comandant de lagăr de concentrare i-ar fi venit mănuşă caracterului lui! Să zică ceva n-a avut timp, dar şi-a găsit pentru a-i semna lui Funebriu decretul de numire în funcţia de consilier prezidenţial. Să nu rămână mititelul fără demnitate!

Am să închei cu scrisorica asta, luată de pe blogul doamnei Lucia Verona. Pentru a vedea ce simt şi gândesc cu adevărat cei care suportă băşinile reformiste ale cretinilor care ne conduc:

"Mor oameni cu zile, te rog să mă crezi, Lucia, televiziunile nu au ajuns până acolo unde tragedia trăită de concetăţenii noştri nu poate fi povestită. Cuvântarea lui Victor Ponta din Parlament are puţină importanţă. Ce e mai important este că în această perioadă primăriile, consiliile judeţene din zonele calamitate nu au resurse pentru a face faţă dezastrului produs de evenimentele meteorologice, mor oamenii în case, le mor animalele din bătătură, pagubele sunt deja enorme iar conducătorul se joacă în zăpadă, fâcând guvern de clone.

Am simţit pe propria-mi piele cum e să rămâi, câteva zile, fără posibilitatea de a comunica telefonic (antene GSM pline de gheaţă , fixul mort), fără curent electric, am văzut cu ochii mei oameni cu centrale termice moarte pentru că nu s-au gândit să-şi cumpere şi generator electrogen – le-a căzut curentul, le-a căzut şi centrala termică – fără butelie. Fără ţigări, fără pâine, pentru că nişte miniştri „deştepţi” au interzis în totalitate circulaţia pe drumurile publice, chiar şi pe acele drumuri pe unde se putea circula, de nu mai aveau voie să circule nici distribuitorii de pâine şi nici, culmea!, cei din consiliul judeţean care ar fi trebuit să se ocupe de dezăpeziri, în parohia lor. Buzăul şi Vrancea sunt două exemple pe care le am acum la îndemână. Ne mor concetăţenii, Lucia, adineauri am aflat că mi-a murit o cunoştinţă, văduvă tânără, avea doar 73 de ani, undeva între Râmnicu Sărat şi Brăila. Dumnezeu s-o ierte. Lucia, oare Dumnezeu îi va ierta şi pe cei care astăzi, când ar fi nevoie să facă pe dracu-n patru pentru a pune la dispoziţia autorităţilor locale bănişorii pe care îi strâng pentru alegeri, ca să angajeze companii private pentru salvarea oamenilor, se dau în stambă la televiziuni cu predarea ştafetei? Care ştafetă? Ştafeta mortii? Poate Dumnezeu îi va ierta, eu nu."