Scrisoare deschisă

Pulimea Voastră,

Sincer, m-am plictisit să vă tot scriu. Nu se lipeşte nimic de Pulimea Voastră. V-aţi închis într-un soi de ghetou, populat cu fantasme totalitare şi vise de mărire. Şi cu multe coşmaruri. Nu negaţi, nu au cum vă ocoli coşmarurile! Aveţi prea mulţi morţi ascunşi în dulap!

Dar nu ăsta este scopul misivei de faţă. Respectuos vă atrag atenţia că derbedeii ăia de regi ai asfaltului nu au nicio datorie morală faţă de Pulimea Voastră. Cel mult una foarte materială şi foşnitoare, pentru că le-aţi promovat interesele şi le-aţi facilitat contracte bănoase cu bani publici. Datoria morală o aveţi, şi Voi, şi ei, faţă de poporul român.

Ar fi o imensă prostie din partea mea să cred că aţi putea înţelege astea. Dar îmi fac datoria, morală, să vă spun astea, să nu ziceţi că n-aţi ştiut atunci când vom trage linie şi vom aduna. Că se va întâmpla şi asta, place sau nu Pulimii Voastre.

Al vostru scârbit ne-supus.

PS: transmiteţi admiraţia mea şi sincerele mele felicitări regizorului parangheliei cu "societatea civilă" din poarta  Cotrocenilor. V-aţi scos, Pulimea Voastră! Asta da, băiţă de mulţime!

E altceva decât hăulita poliţiştilor. Ce viteaz aţi fost azi! Dacă-şi scotea madam Pippidi chiloţii? Mă sparie gândul!