O dată pe lună trec pragul unuia şi aceluiaşi Oficiu Poştal, cel de pe strada Gării de Nord, OP 12. O instituţie prin definiţie neprimitoare, prăfuită, unde, dacă faci abstracţie de o plasmă agăţată aiurea pe o grindă şi de aerul condiţionat asmatic, te poţi crede lejer prin anii '60. Minus solicitudinea angajaţilor, care nu e de secolul 20, este de secol 21 şi peste! Cunoaşteţi genul: "tu ce mama dracului cauţi, mă? Altă treabă nu ai? Marş de aici!"
Azi, să vezi schimbare! Batalionului de duduci şi de matroane i s-a adăugat un...duduc! Ca la vreo 21-22 de ani, tuns aproape zero pe laturi, cu un ciuf genul "curcă beată" în vârful capului, cu muşchi care îşi ţipau prietenia cu steroizii anabolizanţi şi cu splendidă pereche de cercei, gablonţ, bine prinsă de lobii urechilor!
Un exemplu de schimbare de cultură corporatistă, o acceptare a diversităţii, o deschidere către toate straturile societăţii. S-a modernizat Poşta! Cele peste 45 de minute petrecute în picioare, aşteptând la unicul ghişeu la care lucra cu adevărat cineva nici n-au mai contat...
Un comentariu:
s-a modernizat pe dracu!
nepotismele sunt la moda,as zice vesnic,mai ales in institutii de gen pttr sau cfr.
asa ca "belciugatul"cu bratze di fero in capo di lemno era baiatu' lu' mama sau a lu tata.
de obicei,angajatorii seriosi care angajeaza pe bune nu accepta din start specimene d'astea.
Trimiteți un comentariu