Conştiinţa Unui Liberal de Stânga

Candidatul Cotrocenilor

Sursa foto: Cotidianul

Văd că se construieşte un soi de consens în legătură cu posibila numire a lui Mugur isărescu în funcţia de premier, indiferent de cine va câştiga alegerile şi va forma coaliţia de guvernare. Este una dintre acele idei tâmpite care bântuie prin politica românească, alături de "guvernul de tehnicieni". Politica nu se face cu apolitici! Democraţia este un concept, şi un sistem, politic.

De unde acest subit interes pentru Guvernatorul BNR? Totul pleacă de la Cotroceni. Băsescu este ferm hotărât să ignore rezultatele alegerilor din noiembrie. Cum nu poate risca o nouă coaliţie anti-prezidenţială cu câteva luni înainte de alegerile prezidenţiale, şi-a zis că Mugur Isărescu va fi o propunere uşor de înghiţit şi de PSD, şi de PNL. Opinia celor de la PD-L îl lasă rece, acolo el este tătic, şi ordinul se execută!

Dacă bizonul va da semne de nervouitate şi va mârîi pe tema ignorării voinţei sale, pentru că una a votat şi alta primeşte, Băsescu poate băga textul crizei economice, care cere în fruntea Executivului o persoană care să nu arunce cu bani în populaţie. Dar chiar ne-a ferit BNR de belele, sau lucrurile sunt mai puţin roze decât par? Este Isărescu premierul de care are ţara nevoie?

Am mari îndoieli. Prăbuşirea economică din perioada 1997-2000 i se datorează în exclusivitate, pentru că Victor Ciorbea era un idiot în materie de economie, Ciumara un diletant, iar BNR a fost, de fapt, la conducerea economiei, alături de FMI. Ce au făcut, se vede! Pentru că şi acum plătim pentru deciziile tembele ale lui Isărescu din acei ani, începând cu devalorizarea sălbatică a leului, care i-a băgat în rahat pe toţi aceia care aveau credite în valută, când s-a distrus baza productivă a ţării, când s-a privatizat sau s-a închis majoritatea unităţilor productive din industrie, agricultură şi din finanţe-bănci, din telecomunicaţii.

De ce, după opt ani de creştere economică, cu un consum intern solvabil şi mereu mai mare, noi nu mai putem produce bunuri şi servicii elementare, importăm circa 80% din produsele alimentare de bază, printre altele? Pentru că Isărescu este, alături de alţi tembeli, promotorul unei decizii fatale pentru viitorul României: înlocuirea producţiei interne cu importurile. Acum degeaba joacă scena balconului şi încearcă prin toate mijloacele să "ucidă" consumul. Oamenii au şi bani, dar mai ales au nevoi, care trebuie satisfăcute. Nu mai suntem în comunism, să provocăm crize artificiale de bunuri de consum, pentru a obliga populaţia să economisească.

Iar deciziile care duc acum spre scumpirea absurdă a creditului îi lovesc în primul rând pe aceia care investesc în producţai de bunuri şi servicii. Mărind şi mai mult deficitul de cont curent, accelerând inflaţia, pentru că în preţuri se vor regăsi şi costurile excesive ale creditelor.

Ce politică economică ar putea promova Isărescu, în cazul în care Traian Băsescu l-ar impune în fruntea guvernului? Este lucrul la care ar trebui să răspundă aceia care îl promovează acum cu frenezie pe candidatul Cotrocenilor la postul de premier.