Propuneri indecente cu gaz
S-a făcut mult mişto în presă de propunerile lui Putin, sau, şi mai rău, istericii anti-ruşi au urlat în cor: "nu faceţi târgul cu Rusia, nu vă vindeţi sufletul lui Satan pentru gaz!"
Totul a plecat de la lipsa de transparenţă a responsabililor politici de la Bucureşti, care n-au dat nici amănunte despre discuţia dintre Putin şi Băsescu, şi nici nu au răspuns oficial unor oferte, mai vechi şi mai noi, ale părţii ruseşti. Aşa încât cotoiul ăla bătrân de Putin a spălat şoricelul de la Cotroceni, în direct la Tv, obligând astfel partea română să reacţioneze.
Iar reacţia e de toată jena. Totul porneşte de la incapacitatea noastră de a ne defini o politică în raporturile cu Rusia. De frica linşajului mediatic, niciun politician de la Bucureşti nu are curajul să vină să explice românilor nevoia unei astfel de politici, principiile care vor sta la baza ei, obiectivele ei, care va fi partea comună cu politica similară a UE şi NATO, care particularităţile ei, ce decurg din interesele specifice ale României în relaţiile cu Moscova.
Formarea opiniei publice în privinţa relaţiei cu Rusia a fost monopolizată de nişte isterici buni de legat şi de internat la spitalul de nebuni! De douăzeci de ani auzim aceleaşi clişee, repetate până la vomă, aceleaşi locuri comune, aceleaşi incitări la ură.
Nu e comod pentru un stat ca România să trăiască în vecinătatea unei mari puteri, şi cu atât mai mult în vecinătatea uneia umilite, cum a fost Rusia după destrămarea Uniunii Sovietice. Da, istoria relaţiilor bilaterale nu este una nu tocmai plăcută. Avem multe să ne reproşăm unii altora. Dar asta nu înseamnă că istoria relaţiilor noastre cu Rusia este una a permanentelor conflicte, în care noi am fost mereu victime, iar ei mereu călăi.
Le reproşăm ruşilor, printre multe altele, că ne-au adus comunismul. Nu, comunismul ni l-au adus cei care au condus România Mare după 1918, şi care au fost atât de dobitoci, de egoişti şi de lacomi, atât de orbi şi de insensibili la problemele reale ale oamenilor, încât au compromis grav democraţia. Cu sau fără ruşi, România era, în 1945, pregătită pentru schimbări radicale de regim politic, de un viraj masiv la stânga. Faptul că puterile occidentale au acceptat principiul sferelor de influenţă şi şi-au împărţit lumea împreună cu URSS a făcut ca la noi schimbarea să se facă după un model totalitar.
Dar marea majoritate a românilor a acceptat schimbarea, fie ea şi adusă, sau numai facilitată de ruşi, pentru că o aştepta. Până în anii 80 schimbarea a fost benefică pentru cei mai mulţi dintre români. Iar pentru generaţiile actuale comunismul nu se identifică în primul rând cu stalinismul anilor 45-60 ai secolului 20, ci cu anii 80, ai ceauşismului. Şi atunci ruşii nu mai erau de multă vreme în România, dar erau folosiţi drept sperietoare de Ceauşescu, aşa cum sunt folosiţi acum de Băsescu şi de gaşca lui de elitişti, ziarişti şi pupincurişti de ambe sexe.
Acum vedem că rusofobia, ca orice altă fobie de acest gen, este cel mai prost răspuns la probleme de genul celor pe care trebuie să le gestioneze puterea de la Bucureşti. Şi câtă vreme Moscova ştie că reacţiile noastre nu sunt structurate decât de rusofobie, că politicienii noştri se feresc ca dracu de tămâie să fie etichetaţi drept "vânduţi ruşilor", dacă încearcă până şi cea mai mică deschidere către Rusia, Vladimir Putin poate să ne joace cum vrea el, şi să facă oferte generoase, ştiind că nimeni nu le va accepta.
Mai mult, ele nici măcar nu sunt discutate public, să vedem ce costuri implică, ce avantaje şi ce dezavantaje. Înţeleg să ne fi temut de Rusia atunci când nu eram nici în UE, nici în NATO, dar nu mai înţeleg să ne temem acum. Ce condiţii politice poate pune Rusia României? Ne va cere să renunţăm la apartenenţa la spaţiul euro-atlantic? A făcut Rusia asemenea cereri cuiva? Poloniei, Cehiei, ţărilor baltice? A, că nu-i convine apartenenţa lor la NATO, e altceva. Dar se poate descurca şi în această situaţie. Rusia ştie că nu are cum schimba situaţia de fapt, dar nici nu poate asista pasivă la evoluţiile din vecinătatea sa. În fond, vrem sau nu, vrea sau nu NATO, vom fi obligaţi să ţinem cont şi de interesele Rusiei, nu doar de interesele noastre. Altminteri vom avea reale probleme în Afganistan, spre pildă.
Mai mult, ţările baltice, şi de curând Ucraina, au opus vetoul lor primirii Rusiei în OMC. Adică s-au privat şi au privat UE de un instrument efectiv de presiune asupra Moscovei în criza gazelor. Iar relaţiile Rusiei cu Ucraina nu se vor linişti şi normaliza câtă vreme unii din occident şi din SUA se vor servi de portocalii de la Kiev pentru a face presiuni asupra Moscovei, din motive mai ales economice. În toată ecuaţia crizelor din ultima vreme, dintre Rusia şi Ucraina, respectiv Georgia, nu de democraţie sau de euro-atlantism este vorba, ci de bani. De foarte mulţi bani.
Statele au devenit instrumentul de forţă al unor grupuri de interese economice, care le folosesc în lupta lor pentru maximizarea profitului şi pentru controlul resurselor, la nivel global. Valabil şi pentru România, şi pentru Rusia, şi pentru Ucraina, Georgia, SUA sau ţările UE. De fapt, pentru toate ţările.
Aici, în privatizarea statului, în deturnarea lui de la funcţiile sale clasice, se află marele pericol pentru democraţie. De asta trebuie să ne temem, nu de faptul că ruşii vor să ocolească Ucraine cu o conductă de transport al gazelor, sau de faptul că ne oferă condiţii mai bune pentru achiziţiile de energie. În fond, ruşii nu au cucerit nicio ţară cu gazele, cum nici americanii nu au cucerit nicio ţară cu Coca Cola. Dar imperiile au fost întotdeauna produsul statelor guvernate de interese private. Ar cam fi cazul să ne trezim şi să vedem lucrurile aşa cum sunt, nu cum ne spun cei interesaţi cum sunt.
13 comentarii:
Ati expus extrem de bine acesta situatie cat si motivul pentru care Bucurestiul nu a incercat sa aplaneze aceasta situatie intr-un mod pragmatic.
Pe de alta parte e stupid sa te lasi influentat intr-o decizie de galagia unor habarnisti din presa, care se vand pe 100 de euro primului ofertant. Asta nu inseamana ca nu exista si ziaristi competenti, dar ca sunt prea multe non-valori care le acopera vocea.
Putin, nu-i cuma, de varsta noastra ?
In 1918, Visagul meu natal, era intr-o situatie cu totul incerta. Pana de curand facuse parte din marele Imperiu cazut in cenusa.
Tinerii satului plecasera pana de curand la razboi. Marea Bataie, cum ii spunea bunica. (Pentru generatia ei, primul razboi mondial a fost pentru totdeauna Marea Bataie).
Mosul meu, sotul bunicii, plecase de indata ce implinise 18 ani in armata si, dupa o scurta instructie de vreo doua luni, direct pe frontul din Italia.
In sat ramasesera femeile, copii si batrinii, precum si invalizii.
Suflul lui 1917 tocami ajungea prin capiltalele Imprediului prabusit. S-a prabusit si frontul. Mosul meu a plecat catre casa tocmai de la Insbruk. A ajuns in 1919 la Timisoara ocupata de armata romana.
A fost primit cu mitraliere pe peron, dezarmat (ca multi altii) si trimis catre satul lui.
In Sat se produsese deja revolutia. Conacul boierului si acareturile fusesera jfeuite si distruse de populatie (femeile, batrenii, copii si invalizii). Din falnicul conac, acareturi, si parcul vecin nu a mai ramas decat un pin si cripta stramosilor. Si aceea a fost deschisa. Prin 1960 mai erau niste oase prin ea. Acum nu mai este nici cripta.
Venti in sat, fostii soldati, trecuti pe la Berlin, Munchen, Viena si Budapesta, au venit, unii, ca participanti la aceste revolutii locale.
Au facut si ei revolutiile lor.
Conacul boieresc fiind darimat, sa-u orientat catre dugheana Evreului. La jaful acesteia a fost invitat, de fostii tovarasi de drum , atinsi de microbul revoltei, si Mosul meu.
Era vorba de o palalrie pe care cineva i-a infundat-o pe cap. Palarie pe care Mosu i-a platit-o Evreului la o suma modica, dar i-a platit-o.
Morala.
In Romania de dupa primul razboi, s-au intors SI participanti la Revolutiile socialiste din Imperiul Austro-Ungar. Ei au continuat sa existe si sa gandeasca intre anii 20 si 45 cand s-a ajuns la impartirea sferelor de influenta.
Schimbarile majore de dupa 23 august isi aveau si substratul lor local, nu numai sosirea rusilor.
Ganditi-va la Grecia, unde Partidul Comunist Grec, tradat de PCUS a continuat sa activeze si DUPA intrarea Greciei in sfera de influenta occidentala si multi au platit cu viata convingerile lor politice. Printre colegele mele de facultate se numara una care s-a casatorit cu un grec nasacut aici din parinti refugiati politic. El insusi este comunist convins. Dupa anii '90 abia li s-a pemis sa se reintoarca in Grecia. Si atunci au plecat cu totul. Cu parintii greci, tinerii , jumate romani si nepotul Dimitrios care vorbea greceste cu tatal si romneste cu mama.
Rusofobia agresiva a politicienilor Romaniei este numai dovad imbecilitatii acestora. Orice individ de buna-credinta, cu un minimum de informatie politica poate spune ca NU este strategica atatatea Rusiei si umilirea ei de catre un minuscul statulet jefuit de toti.
Unul dintre cele mai bune articole ale d-lui Gheorghe. Presa romaneasca, copie fidela a presei de dreapta occidentale, impune acum in mintile romanilor raul sub chipul lui Putin. Spre satisfactia lui TRU, care lipsit acum de PSD ca simbol al dusmanului, combate cu elan Rusia si gazele lui Putin. Pana cand va primi alte indicatii...
Comentariul lui geomarz e impresionant si convingator. Rusofobia agresiva a politicienilor Romaniei este nu numai consecinta imbecilitatii lor, ci mai ales raspunsul pe care il dau indemnurilor neoconservatorilor de peste ocean, pentru care razboiul rece nu s-a terminat. Grea misiune pentru Obama sa scape de influenta lor. Daca va dori asta...
In afara de faptul ca propunerea a fost formulata pe un ton ironic, prin presa nu oficial ("ati notat,da?"), nu este imposibil actualmente sa primim gaz de la rusi fara intermediari? si de ce sunt ei interesati tocmai de noi?
@ Stefania
Putin facea misto de Base. Si de prostia politicienilor lui. Nu numai modul lui de a vorbi spune asta, ci si reactia echipei.
Numai ca domnii politicieni sunt prea imbecili ca sa priceapa ce se intimpla.
Nu cred ca a u mai fost vreodata asemena incompetenti la carma acestei tari. Nici pe vremea fanariotilor.
Politica este o meserie ca oricare alta. Se invata si ea la scola ... de politica...
Tot asa ca la Abecedar...A politic, B politic, C politic si numai dupa aia poti citi un text politc. Altfel, NU.
Astia nu sunt instare se citesca propozitia "Ana are mere"-politic.
Cunosc numai textul "Cat imi bagi mie in buzunar"-politic si ala din experienta, dupa ureche, ca lautarii...
Ce doriti sa spuneti cu ,,probleme in Afghjanistan'' legat de relatiile noastre cu Rusia ? Altminteri, aveti dreptate in legatura cu clasa politica de dinainte de 1948, mai putin cu ,,virajul la stanga''. O exceptie notabila a facut-o Maniu si P.N.T.,care desi a girat Restauratia lui Carol al II-lea, nu i-a girat si camarila, preferand sa ramana in opozitie. Asta spre deosebire de Tatarascu, omul tuturor regimurilor. Cat despre virajul la stanga, el a fost infirmat atat in 1937 - singurul vot universal corect inainte de 1990, cat si in 19 noiembrie 1946, cand partidele satelite ale U.R.S.S. au inversat rezultatele.
Ce vreau să spun cu Afganistan? Păi noi, ca ţară, dar şi NATO, organizaţie din care facem parte, luptăm puţin pe acolo. Şi cum situaţia din Pakistan e aia care e(şi dacă se încaieră cu India, va fi şi mai şi!)singura cale de aprovitzionare cu armament va fi prin Rusia. Şi dacu ruşii zic niet, ce se întâmplă? Plecăm cu coada între picioare? Ne numărăm morţii? Sau pot oferi rezistenţei afgane arme sofisticate. Dacă vor, ne pot face mari pagube. Cum şi SUA le-au făcut, dând arme mujahedinilor. Eu nu m-aş grăbi să-i antagonizez pe ruşi, când îi am în spatele frontului meu.
Ivan ofera deja rachete antitanc entitatilor teroriste non-statale, iar statelor teroriste si altele (sisteme TOR, etc.).Poate si mine antitanc tip sovietic ,,uitate'' prin desertul afgan (ce interesant ar fi sa se gaseasca o astfel de mina inainte de explozie si facuta o expertiza, eventual o datare, banuiesc ca n-o avea seria Arsenalului Tula ).
@ Riddick
Ivan da, si mos Sam, NU ?!
Eu as zice ca amandoi. Diferenta este ca, Ivan e langa noi si ne poate trage o bleanda la dorinta lui. Nu am convingerea ca mos Sam o sa se bage pentru noi vreodata.
Si acum vad satenii mei din Visag, stand la coltul ulitei Coasta mare cu socaul lu' Bandu si uitandu-se, prin '60 si ceva dupa americani, a caror sosire fusese din nou anuntata...
Ceea ce sustine gazda noastra este ca putin realism politic nu ar strica.
Imi amintesc de o doamna, cam la vreu 60 de ani care ne povestea ca a urat-o din tot sufletul pe soacra-sa (prospat decedata) dar dansa (soacra), nu a stiut niciodata.
Cam asa ar trebui sa se poarte un politician adevarat. Daca eu am chef sa ma scuip peste gard cu frate'miu, traba mea. Ne spargem capetele sau nu. Poate mai vine si politaiul si ne da cate una la fiecare, ca meritam.
Cand este vorba de doua state, si de zeci de milioane de oameni, problema nu mai e aceeasi. Mi se pare evident, sau la nivelul bunului-simt.
@Geomarz
Problema e ca cei care ne conduc sunt oameni ca si noi, nu roboti. Daca in calitate de om de rand te iei la bataie cu frati-tu probabil ca avand la dispozitie o armata vei declansa un razboi cu vecinul de tara. Mai sunt si cazuri in care din om pasnic devii razboinic deoarece puterea corupe. In mai bine nu cred ca te transformi...Diplomatia nu e facuta de supraoameni care vor pace in lume (pt ca din razboaie se si castiga) deci sa nu supraestimam dreptul si organizatiile internationale.
Problema e ca la nivel mondial Jandarmul nu e cum trebuie sa fie, ci intervine sa va desparta doar cand are el chef si ii convine.
Geomarz, am citit mai atent postarile tale la pagina asta, si legar de WW-1, am niste completari. Decizia de a porni un razboi impotriva Angliei si Frantei a fost dezbatuta in cerc restrans si adoptata de Wilhelm al II-lea in 1912, avand drept scop principal consolidarea Imperiului Colonial German, care incepuse deja expansiunea in Africa - Kenya, Namibia, Togo, Uganda,Tanzania, precum si unele insule in Pacific si concesiuni in China - Tsin Tao. Germania urma sa se coordoneze cu Austro-Ungaria, atunci cu iesire la Marea Mediterana prin Adriatica. Rusia si S.U.A. nu erau privite ca si posibil adversari, cel putin in faza initiala, nici Italia, cu care Puterile Centrale aveau un tratat de alianta. Austro-Ungaria ramasese ,,fratele mai mic'' din punct de vedere militar, in plus apare ,,afacerea Redl''. Acesta era seful spionajului militar austro-ungar, care livreaza rusilor tot dispozitivul de lupta austro-ungar pana la nivel de regiment, astfel incat la campania din 1914 din Serbia, sarbii aveau deja de la rusi planurile austro-ungare pentru Balcani, iar impreuna cu cele din Galitia si Polonia au dus la infrangeri catastrofale pentru Austro-Ungaria in primul an de razboi. Atentatul de la Sarajevo a fost facut exact in scopul de a prinde Puterile Centrale cat mai la inceputul procesului de inarmare, si de a forta intrarea in razboi a Rusiei.
@ Stefania
Tocmai asta spuneam si eu, politica este facuta de oameni reali, doar ca se invata si ea, la o scoala speciala, cea de politica. Nu orice dement poate face politica cu adevarat.
Politicienii sunt cei care au obligatia si reponsabilitatea populatiilor in numele carora fac politica.(Daca eu ma bat cu frate-mi'u ma bat in nume propriu...)
Eu am vrut sa subliniez ca, un neinstruit politic, ca mireanul de rand, NU poate face politica. Aceea este bambilici.
@ Riddik
Istoria poate fi vazuta prin cel putin doua prisme.
Cea a politicienilor dela varf si cea a omului de rand.
Informatiile dumitale, despre starile care au precedat PRM (uite ca inventai si eu o prescurtare...)sunt extem de interesante, dar nu sunt in contradictie cu ale mele. Ale dumitale vin de la varful piramidei, ale mele de la baza ei.
S-auzum de bine,
Geomarz.
Trimiteți un comentariu