Conştiinţa Unui Liberal de Stânga

Vulpea, dată afară din coteţul cu microfoane

Înţeleg că s-a mai copt un scandal cu judecători. Cum nu ştiu cine are dreptate, că nu am date, mă rezum la a constata, odată în plus, modul în care se face justiţie în România. Mai precis, felul în care se construiesc "cazuri", folosindu-se ascultările telefonice.

Din mijloc ca oricare altul, ascultarea telefonică a devenit principalul instrument de probare aflat la îndemâna procurorilor, mai ales în cazurile care privesc aşa zisele "gulere albe". Se ascultă în draci, cu sau fără mandat, cu sau fără temei legal, se ascultă în scopuri private, pe bani publici. Se face trafic cu aceste înregistrări, se face spionaj economic, se fac şantaje. În numele luptei împotriva corupţiei se dezvoltă, în sânul justiţiei şi poliţiei, al serviciilor secrete, o şi mai mare corupţie, care, de data asta, pune în discuţie şi democraţia, şi statul de drept.

Înţeleg că madam judecător a fost agăţată întâmplător, din discuţiile purtate de un suspect în cazul permiselor de conducere eliberate fără examen sau cu examene trucate de poliţişti din Argeş. În acest caz ascultările au fost făcute de oamenii din doi şi-un sfert. Şi vestea cercetării penale a judecătoarei care şi-ar fi înscenat un accident ajunge în presă fix în plin scandal determinat de numirile făcute de Gabriel Oprea la MIRA, în special numirea lui Ardeleanu la comanda serviciului de informaţii al Poliţiei. Pe surse, şi în "Cotidianul", iar subiectul este tocat mărunt, mărunţel, la Realitatea Tv.

Oricum, PSD a reacţionat cu violenţă şi cu determinare, cu ferocitate chiar, la numirea lui Ardeleanu la comanda doi şi-un sfert: i-a ridicat sprijinul lui Gabriel Oprea, şi îl vor da afară din partid. De fapt, este un avertisment extrem, extrem de dur dat atât lui Traian Băsescu, a cărui voinţă s-a aflat în spatele acestei numiri, cât şi pesediştilor, amatori de prea mult love cu pedeliştii.

Poate că ideea unei Autorităţi Naţionale, însărcinată cu toate ascultările, pusă sub control parlamentar, nu ar fi o idee atât de rea. Pentru că ar mai reduce din abuzurile în domeniu, care sunt şi grave încălcări ale drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.

PS: totuşi, nefiind ascultată oficial, cu mandat, probele împotriva judecătoarei pot fi sau nu folosite în justiţie? Şi dacă nu ea era obiectul ascultării, înregistrările alea nu trebuiau distruse? De ce au fost ţinute până acum?