Conştiinţa Unui Liberal de Stânga

De unde cumpăr o fiolă cu cianură?

Nu ştiu ce ar mai fi de comentat în scandalul "Oprea". Ce era de spus, s-a spus încă din anii 1997-2000, pe vremea guvernării CDR. În România este imposibilă o guvernare de coaliţie. Şi faptul că guvernarea CDR a ajuns la sfârşit de mandat nu e meritul protagoniştilor, ci al Constituţiei, o Constituţie scrisă cu cartea de istorie în faţă. Dacă şeful statului ar fi avut prerogativa dizolvării parlamentului, am fi ţinut-o tot în alegeri şi am fi numărat guvern după guvern.

Aşa că dacă nu erau Gabriel Oprea şi Vulpea din dotare, s-ar fi găsit un alt pretext pentru o criză în coaliţia de guvernare. Şi asta la trei săptămâni de la investire şi la nici două de la cheful de inaugurare a unei epoci de pace şi de prietenie în guvernare. De ce am ajuns aici? Simplu: pentru că nici unul dintre responsabilii politicio implicaţi în această criză nu au nici cel mai mic standard moral, nu au onoare, nu au cuvânt şi îi doare în cur de cetăţean. Care cetăţean are o şi mai mare durere în locul pomenit când este vorba de politicieni.

Iresponsabilitatea reciprocă, guvernant-guvernat, este reţeta cea mai sigură pentru proasta guvernare. Şi de o bună bucată de vreme alegerea noastră, a guvernaţilor, a fost una contra naturii. Dar şi, sau mai ales, împotriva propriilor noastre interese. Dacă avem o clasă politică iresponsabilă este pentru că noi suntem iresponsabili în alegerile noastre.

Nu că ne-ar lipsi criteriile după care să facem o bună alegere. În fond, şi bunul simţ comun e suficient să vezi că băieţii te fac din vorbe, că sunt nişte hahalere, că pot fura oul de sub cloşcă fără ca orătania să scoată cel mai mic cârâit, că sunt cu ochii numai după luat. Nu trebuie să fii doctor în politologie la Sorbona ca să vezi toată mizeria populismului. Şi cu toate astea Nuţi, spaima teroriştilor, a cucuvelei de la Cotroceni şi prietena Vuitoanelor e ministru şi membru al Parlamentului, iar academicianul Răzvan Theodorescu nu.

Am citit azi un soi de plan anticriză, clocit de Guvern. Prima reacţie a fost: "de unde pot cumpăra o fiolă cu cianură, că ucide mai repede?" Veţi zice că exagerez. Nici vorbă! Decât cu astfel de "programe anti-criză", mai bine lipsă! Oamenii ăştia habar nu au despre ce vorbesc! Iar ăla de-a scris-o era probabil beat! Nu, nu vă gândiţi la prostii, ăla nu e singurul consumator fruntaş!

De ce fac guvernanţii ce fac? Pentru că nu au nicio sulă în coaste! Opoziţie? O glumă! Societate civilă? O caricatură! Elite intelectuale? O adunătură de oportunişti, fripurişti şi iresponsabili! Cetăţeni responsabili? Haida-de!

Nu ne aşteaptă nimic bun. Clasa politică s-a rupt definitiv de societate, funcţionează după reguli de ea ştiute şi doar în propriul interes. Nu ştiu cine va ocupa locul gol lăsat de ea în societate, dar am o bănuială funestă: anarhia. Criza economică va radicaliza societatea şi va duce la creşterea violenţei sociale. Cine va funcţiona pe post de moderator? Cine va media în societate? Cine va aplana conflictele ce vor veni, fără îndoială?

Emil Boc este, ca şi Mircea Geoană, ca şi Traian Băsescu, un foarte slab politician. Fără imaginaţie, fără proiect, fără conştiinţa datoriei faţă de stat şi de cetăţean. Ce putem aştepta de la ei? Bună guvernare, responsabilitate, spirit de sacrificiu, umanism, în ultimă instanţă? Trebuie să fim nebuni să credem în ei!

Din păcate, nici în noi nu mai putem crede. După douăzeci de ani de greutăţi şi dezamăgiri, de umilinţe, mulţi dintre noi au abandonat lupta şi nu-şi doresc decât să supravieţuiască. Nu ne mai putem proiecta imaginea în viitor. Nu avem ce spera, pentru aşteptările ne-au fost de prea multe ori înşelate. Nu mai trăim, ci doar suntem în viaţă. Prea puţin, şi prea trist...

PS: nici asta nu ajută!