România a pierdut, din 1990 încoace, peste 20.000 de medici, plecaţi la muncă în străinătate. Din aceştia, 11.000 au plecat după 2007. Numai anul trecut au plecat circa 3000. Aceşti medici s-au format din fonduri publice. Pregătirea unui medic care să nu-şi facă alee cu numele lui în cimitir durează între 23 şi 27 de ani, după caz. În acest timp se cheltuiesc bani publici pentru pregătirea lor. Undeva la opt mii de lei pe an la facultate. Dar la banii ăştia trebuie să adăugăm şi studiile primare şi medii, şi alte costuri. Probabil că un medic capabil să profeseze în străinătate ne-a costat circa 30.000 de euro. Costurile lipsei de medici specialişti sunt şi mai mari, în termeni de mortalitate şi morbiditate, românii având cea mai proastă stare de sănătate din Europa.
Sunt curios să ştiu cât am "economisit" prin tăierea salariilor bugetarilor, inclusiv ale medicilor şi profesorilor. Probabil că în cazul medicilor economia a fost mai mică decât baguba. Dar lucrurile sunt şi mai grave, pentru că din cele 20.000 de medici plecaţi urmau să se recruteze cei care asigurau continuitatea şcolii române de medicină, adică pe cei care îi învaţă pe viitorii medici. Că aici nu merge cu gugălitul!
Fenomenul migrării medicilor către ţările care plătesc mai bine este un fenomen generalizat, care afectează şi ţările de origine, dar şi ţările de destinaţie. Sigur, ţările de origine ale medicilor migranţi rămân şi fără medici, şi cu o stare tot mai proastă de sănătate a locuitorilor, dar şi fără şcoli de medicină, sau cu o calitate mult mai proastă a lor. Ţările care atrag medici nu mai sunt interesate să investească în şcoli de medici, pentru că pot să-şi asigure necesarul din import. Deocamdată. Şi, nu peste foarte multă vreme criza de medici va lovi ambele părţi. Spre pildă, peste zece ani SUA vor avea, după unele estimări, un deficit de peste 200.000 de medici. Nu şi-i poate pregăti? Ba da, dar preferând importul, nu mai are cum şi unde-i pregăti.
Sunt şi alte domenii în care este prezent acest fenomen. Şi nu de ieri, de azi. Economic, după regulile cererii şi ofertei, pare să aibă sens. Dar, pe ansamblu, este un non-sens. Pentru că nu putem judeca totul după regula cererii şi ofertei. Piaţa nu poate face previziuni. Ea este pentru "acum". Mâine e o altă zi. Iar 5, 10, şi cu atât mai puţin 25 de ani nu reprezintă un orizont care să poată fi cuprins de jocul cererii şi al ofertei.
Aşa că discuţia noastră despre cele nu se ştie câte procente de "reîntregire a salariilor" bugetarilor este lipsită de sens! Pentru că nu cu o sută sau două de lei în plus la salariu vom opri hemoragia de doctori, ingineri şi alţi specialişti, şi din sistemul public, şi din cel privat. Capcana salariilor mici s-a închis. Şi ne vom zbate în ea, tot mai săraci, mai bolnavi şi mai lipsiţi de educaţie şi de şanse. Asta e! Nuţica are Vuittoane!
3 comentarii:
Slovacia a spus "NU!" dreptei. Au invins in alegeri social-democratii. Programul lor cuprinde un program de masuri in favoarea saracilor si renuntarea la cota unica.
http://www.nytimes.com/2012/03/12/world/europe/leftist-party-wins-in-slovakia-parliamentary-election.html?ref=global-home
Dialog asta-seara, mai acu' vreo 3 ore, la alimentara:
Vinzatoarea: "Fata, ai fost azi pa la facultate?"
Fata din spatele meu de la coada: "Nu, fata, azi nu, ca-i de-abbia luni si am venit de-acasa."
Vinzatoarea: "Bine, fata."
Nu stiu despre ce facultate era vorba. Nici nu ma intereseaza.
In toate domeniile e la fel, nu mai exista ucenicie, si este hiper-inflatie de de-astia care au terminat facultatea fara sa dea pe-acolo si au scris teze de doctorat si masterat fara sa le citeasca. Sint exasperat, si va spun drept, daca intr-una din zilele astea o sa am norocul sa prind un job afara, nimic n-o sa ma tina. Nu stiu ce dracu as mai astepta aici. Poate vreun doctor la care sa vreau sa-i spun ce ma doare si sa ma ia cu "nem tudom", ca vinzatoarea de piine de pe vremea lui Ceasca, la Sugas in Sf. Gheorghe, la 35km de Brasov.
SUA nu prefera importul de medici, ci incearca doar sa-si rezolve o problema. Strainii sunt cu totul vreun sfert din total, raspanditi mai ales pe specialitatile neatractive pentru americani, adica cele cu munca multa si salarii relativ mici(interne, medicina de familie), si sunt fortati de multe ori sa mearga pe coclauri (in zonele defavorizate)din cauza vizei.
Dar oricat de putini doctori ar avea (deficitul este real), America inca n-a ajuns in situatia de a-si da bolnavii pe mana primului venit din cine stie ce colt de lume, in urma unui interviu sumar in care respectivul promite ca va invata limba (asa cum se intampla in prezent in Germania).
Pentru a putea practica medicina in America, medicii straini(indiferent de experienta)trec printr-un proces complex de certificare care costa mii de dolari (carti pentru studiu, vreo 4examene crunte, aplicatii la spitale, viza, bilete de avion, interviuri etc)si care nu ofera in final nici o garantie.
Deci nu orice medic amarat din lumea a 3a isi poate permite sa investeasca timp, nervi si mai ales foarte multi bani in asa ceva si sa mai si riste sa nu se aleaga cu nimic.
Trimiteți un comentariu