miercuri, 7 martie 2012

Punct!



Cu asta pun capăt unui subiect care mie îmi lasă un gust amar, pentru că, dincolo de tâmpenia lui Şova, reală, reacţia păstrătorilor dreptei credinţe este un atentat la libertatea de gândire şi de exprimare. Înţeleg că în ciorba asta s-a amestecat şi Romani Crissis, o căpuşă de pe fondurile destinate îmbunătăţirii vieţii ţiganilor(au păpat vreo patru milioane de euro pe celebrele "studii de fezabilitate"), care, alături de Centrul pentru Monitorizarea şi Combaterea AntiSemitismului în România, i-au făcut plângere penală lui Şova, pentru că ar fi negat Holocaustul. Nu întreb unde era Romani Crissis când Iubitul Conducător vorbea despre ţigănci împuţite, şi nici Centrul lui Peşte când acelaşi Iubit Conducător se identifica, într-un elan revizionist, cu antonescu. Este inutil!

Ce e trist este că, după modelul băsescu, frica devine în România şi instrument de guvernare, şi instrument de învăţare, şi de impunere a unei gândiri unice. E frumos să vezi tot felul de adepţi ai gândirii totalitare cum dau lecţii despre libertatea de gândire şi de expresie. E trist să constat că trebuie să îmi fie frică să abordez subiecte delicate, să învăţ să-mi ţin gura, să nu vorbesc de aia sau de ailaltă, pentru că s-ar putea să încalc nu ştiu ce lege cretină. Mâine o să mă trezesc că nici despre băsescu nu pot vorbi decât în termenii Andreei Pora sau ai altui pupibăsist sinistru. 

O ultimă remarcă: nu sunt evreii siguri de adevărul lor în privinţa Holocaustului, şi trebuie să le bage frica în oase, să-i pedepsească pe toţi cei care nu sunt "pe linie"? Bizar...

Un comentariu:

Karakas spunea...

De acord. Exista un nou tip de totalitarism, o cruciada de rit nou, in care daca indraznesti sa sovai, sa ai "second thoughts", esti acuzat de vrajitori si ars pe rug. La timpuri noi, aceiasi Marie cu alta palarie.