Tara noastră-i o paranghelie!

Pentru o ţară în criză, România este o ţară veselă. Mult prea veselă! Parangheliile se ţin lanţ: cu mici, cu bere, cu must, cu cârnaţi, cu sarmale şi cu inevitabilii politicieni. Pulea Vodă este de departe campionul participărilor la paranghelii. Ieri era în vestul ţării. Azi e tot acolo, după ce azi-noapte a dormit la Bucureşti. Asta, ca să mai toace nişte bani publici. Să fie sănătos, şi statul la pungă gros!

Mâine e grevă generală în sectorul public. Pe Pulea Vodă şi pe oranjgutanii din dotare îi doare fix în cur de grevă. Ei ţopăie precum lăcustele pe la toate parangheliile, fac băi de mulţime. Grevele vin şi pleacă. Banul public e veşnic. Şi câtă vreme ei sunt la comanda robinetului, nimic nu mai contează!

Sper că Pulea Vodă nu-i atât de tâmpit să ne vândă şi acum imaginea aia de luptător antisistem. Nu pentru că nu s-ar găsi suficienţi dobitoci să-l creadă, ci pentru că ar împinge cinismul dincolo de limitele toleranţei. Şi reacţia românilor, mulţi, puţini, câţi or mai fi cu mintea limpede, va fi extrem de dură.

Nu spun o noutate: societatea românească este mai divizată ca oricând, şi extrem de fragilă. Potenţialul de violenţă socială este în creştere, la fel şi radicalizarea poziţiilor. Eforturile lui băsescu de a distruge clasa politică, pentru a avea el mai multă putere, au generat o situaţie extrem de periculoasă. Acum confruntarea, care ar fi trebuit să se desfăşoare în Parlament, se va muta în stradă. Dar nu a mai rămas nimeni care să facă pace.

Pulea Vodă este respins, pentru că n-a fost un arbitru neutru. Nu el a mediat conflictul din Justiţie, nici pe cel din Educaţie sau dintre poliţişti şi conducerea ministerului. De fapt, n-a rezolvat vreun conflict în viaţa lui, specializat fiind doar pe generarea de conflicte.

Parlamentul, cu oranjgutanii ca factor de disoluţie, este paralizat. Sindicatele sunt doar nişte fantoşe. Societatea civilă este un eufemism pentru partizanat şi neputinţă. Elitele intelectuale au dispărut de mult din spaţiul public, şi oricum şi-au pierdut îndreptăţirea morală să dea lecţii naţiunii. Ce rămâne? Legea celui mai tare, cel care are parul cel mai mare şi determinarea să-l folosească. Fără scrupule morale şi cu conştiinţa faptului că învingătorului i se iartă orice.

Ameţiţi de fumul grătarelor şi de manele, românii nu se mai gândesc la astea. În fond, viitorul nu le aparţine, trecutul nu-i al lor, iar prezentul e de căcat. Măcar cu parangheliile să se scoată...

PS: Pulea Vodă a găsit scuza ideală. E genial! La minciuni e genial! Minte fără să clipească! Cu un tupeu incredibil! Citiţi şi vă cruciţi! "Nici Guvernul, nici eu şi nici BNR nu ne-am propus să scoatem ţara din criză pentru că nu se poate. Este o criza globală şi România este dependentă de ceea ce se întamplă pe alte pieţe. Nu exista nicio ţară care să se extragă crizei globale".

Superb, absolut superb! Cu alte cuvinte: "băieţi, ia nu mă futeţi voi la cap cu criza! Am decretat că nu se poate rezolva, de vreme ce nu s-a rezolvat de la sine în trei zile! Nu mai bine discutăm noi despre Parlamentul unicameral şi despre nurii Feciorei din Pleşcoi?"