vineri, 23 octombrie 2009

Oaia rătăcită se întoarce la turmă

Se părea, nu cu multe săptămâni în urmă, că domnul Cărtărescu a luat distanţă de curul lui băsescu şi a început să perceapă mai nuanţat realitatea. Din păcate, se pare că a fost doar o scurtă rătăcire, că onorabilul scriitor, care este lamentabil ca şi comentator politic, nu poate trăi fără curul lui Pulea Vodă. Se pare că pomenitul cur dă dependenţă, că, fără el, oameni precum Cărtărescu intră în sevraj.
Editorialul lui din EvZ de azi este extrem de elocvent. Şi, ruşinos pentru un intelectual, repetă ca un papagal clişeele inventate de maşina de propagandă portocalie. Mai mult, într-un elan stahanovist, mai şi pune de la el.
Pentru caractere de doi bani precum Cărtărescu, nu-i o ruşine să scrii astfel de lucruri, într-un regim democratic: " Este cazul alianţelor cu PSD, de douăzeci de ani povara teribilă a României. „Distrugeţi Cartagina!”. Aşa îşi începea Cato cel Bătrân fiecare discurs. Avem şi noi nevoie de o voce care să clameze la nesfârşit: „Distrugeţi PSD-ul!”.
Câtă vreme acest partid manevrat şi azi de acelaşi Ion Iliescu continuă să fie o caracatiţă roşie (aliată firească a mogulilor „capitalişti” gen Voiculescu, Patriciu şi Vîntu), noi nu vom fi cu adevărat o ţară europeană ci, în continuare, o satrapie. O ţară în care vodă se luptă cu boierii, ca-n epoca medievală. "
În primul rând, dobitocul nu a fost deloc deranjat să le umfle banii mogulilor sus-citaţi, pe la ziarele cărora a colaborat, sau din banii cărora şi-a sponsorizat cărţile. Şi sper că nu-şi închipuie că în lupta dintre vodă şi boieri, Pulea Vodă este personajul pozitiv. Ca să nu mai vorbim despre faptul că lupta nobililor, şi apoi a burgheziei, cu puterea absolută a regelui, a dat naştere unor spaţii de libertate şi de autonomie, care au dus, în final, la guvernare democratică, la separaţia puterilor în stat.
"PDL a rămas să facă faţă situaţiei, dar ce să faci când eşti Jumătate-de-omcălare- pe-jumătate-de-iepure-şchiop? Ei, mi-am zis, şi-aşa, şi cu guvern minoritar e mai bine decât cu monştrii ăia la guvernare. Dar vezi că monştrii au arătat curând că se poate şi mai jos. Mizerabila alianţă PSD-PNL s-a refăcut, i-a cooptat şi pe unguri şi-au tras, tată, o moţiune de cenzură de-a căzut şi cealaltă jumătate de guvern. Că altfel părea că avem, măcar, jumătate de control, jumătate de demnitate, jumătate de responsabilitate.
Şi uite-aşa ne-am trezit fără guvern în preajma alegerilor, cu sabia lui Damocles atârnată de-un fir de păr deasupra capului (povara uriaşă a împrumutului de la FMI) şi cu un haos inimaginabil în toate zonele vieţii naţionale. Am dat de fund? Suntem, în fine, neguvernabili şi falimentari? Da, suntem, dar, cu puţină bunăvoinţă, încă se mai poate coborî. Ne-o arată sondajele, absolut toate false, televiziunile, absolut toate cumpărate, intrarea-n campanie electorală a candidaţilor, absolut toţi cu un IQ egal cu numărul de la pantof.
Nu victoria în alegeri e miza cea mare. Avem nevoie de un preşedinte care să poată da o direcţie politicii noastre, ştiind că această direcţie va fi urmată. Primii cinci ani au fost pierduţi în scandaluri nesfârşite (oricine-ar fi de vină pentru ele). Ce vor fi următorii cinci ani?
Îl vedem, dincolo, pe Mircea Geoană mulţumindu-i, îngenuncheat, celui care l-a nemurit ca „prostănac”, ca să-i arate că a avut dreptate să-l numească astfel. Incredibil gest de laşitate politică, incalificabil personaj! „Reformatorul” partidului roşu şi-a dat, în fine, arama pe faţă. Ca să-l voteze şi pe el masele analfabete pe care se bazează Iliescu, Geoană ar fi în stare de orice umilire, de orice abdicare.
Un astfel de om să conducă de-aici înainte România? Ar fi să ne-ntoarcem în îngrozitorii ani '90. Nu-l vedem de loc, mai departe, pe Crin Antonescu, decât cel mult ca pe un prichindel politic care-şi pune şi el iscălitura sub numele grele ale alianţei Grivco (acronim de la Grivei cu covrigi în coadă). Cât despre dom’ doctor… votaţi-l, că poate extinde reţeaua de autostrăzi suspendate bucureştene în toată ţara… "
Jegul uman pare a nu avea limite. Şi, sincer, dacă astea ne sunt elitele intelectuale, chiar nu mai avem speranţă.

Niciun comentariu:

Fără ură, dar cu îngrijorare, despre viitor.

  Văd că și Elveția dă târcoale NATO. Cică îi tremură anumite părți ale anatomiei de frica rușilor. Măi, să fie! Când dracu au dat năvală ru...