Nokia, moartă? S-o credeţi voi!

O mulţime de "analişti" cânta în cor prohodul Nokia, pentru că, nu-i aşa, n-are Android sau iOS. Iar când a făcut alianţa(cretină, din punctul meu de vedere) cu ăia de la Microsoft, se vorbea deja la timpul trecut despre firma finlandeză.

Acum, ca să mă înţelegeţi bine, nu sunt fan Nokia, deşi, până de curând, am avut DOAR telefoane Nokia. La un moment dat m-am plictisit de ei, mai ales că nu mai aveau inventivitatea aia în design, care i-a făcut mari. Iar de când am duda, nu cred că m-aş mai întoarce la Nokia. Dar asta nu mă împiedică să văd că au făcut un progres imens, şi că au redevenit creatori.

Acum câteva ore au lansat la Barcelona, la MWC, un telefon superb, ca forme, cu sistemul de operare Simbian Belle(de asta zic că nu era cazul să se încurce cu Microsoft!): Nokia 808 PureView. Ştiu, unii au să mârâie: că are un microprocesor cu un singur nucleu, că nici rezoluţie ecranului nu sparge gura târgului, c-o fi, c-o păţi. Nici mirobolanta rezoluţie a camerei, de 41 MP(da! 41 de MP, interpolaţi!) nu e un argument foarte tare. Dar ansamblul este o minunăţie!

Ce vreau să spun? Că adesea piaţa, în cretinismul ei congenital, poate distruge firme extrem de solide şi creatoare, doar pentru că nu-i dă profitul estimat de tot felul de conţopişti, care nu pot trece cu analiza mai departe de sacrosantele trei luni, ce au devenit standardul în judecarea performanţelor. Cercetarea costă, şi durează. Nimeni nu poate veni la infinit cu noi modele. Dacă suntem sinceri, vedem că Samsung, HTC, şi alţii ca ei, declină la nesfârşit acelaşi model, cu mici variaţiuni, pentru a demonstra că "se mişcă". Iar firme precum RIM(care face duda) sunt arătate cu deştu' şi penalizate, pentru că nu scot modele noi pe bandă rulantă.

Tâmpenia asta s-a întins ca râia peste tot, în toate domeniile: de la cosmetice la detergenţi, de la calculatoare la televizoare, aspiratoare, frigidere şi chiar şi autoturisme. Progresul nu este liniar, şi permanent crescător. Mai ai şi coborâşuri, şi erori, apuci şi pe drumuri care nu duc nicăieri. Dar pieţele nu pot accepta aşa ceva, pentru că, nu-i aşa, e prea uman. Şi ele nu au nimic în comun cu umanitatea. Ele sunt Dumnezeul nostru, al tuturor, care nu greşeşte niciodată, şi nu iartă greşelile nimănui!