marți, 27 decembrie 2011

Numai lanţurile...


Sunt doar două opinii, apaţinând unor intelectuali publici, ambii formaţi în cultura economică, socială şi morală anglo-saxonă. Amândoi vorbesc despre inegalităţi şi despre pericolul adâncirii lor, în chiar lumea anglo-saxonă, respectiv SUA şi Marea Britanie.

Ambii se exprimă în FT, şi dacă până şi FT are tresăriri de conştiinţă când aude de inegalităţi, şi le acordă atenţie, înseamnă că e groasă, că avem o problemă cu ele. Una cu consecinţe economice, în primul rând. 


"People will disagree over why rising inequality matters and what should be done about it. I suggest it matters most, at least in the high-income countries because it both undermines hopes for any reasonable degree of equality of opportunity and cements the inequalities in power that have, in turn, allowed the preservation of a wide range of privileges, particularly in taxation.

These outcomes should matter even to those who have no concern for equality of outcome. I would add that some – perhaps a great deal – of the ultra-high incomes at the top are almost certainly the fruit of rent extraction facilitated by a breakdown in the control exercised by principals – outside investors – over their agents – corporate executives and financiers. Huge rewards then are both unjust and inefficient.

What is to be done? That demands a huge agenda. It must cover employment, education, corporate governance and financial reform and, however difficult, also elements of redistribution. It will be unavoidably divisive. So be it. This debate cannot be avoided if western democracies are to stay legitimate in the eyes of their peoples. That may not be true in the US. It is surely true in the UK. Warren Buffett has argued that “there’s been class warfare going on for the last 20 years and my class has won.” The remark has not made him popular with his peers. But he was surely right."

Fac o paranteză: am scris, poate pentru prima oară în presa română post-decembristă, despre "noua luptă de clasă", şi despre faptul că prăbuşirea "comunismului"( de fapt, un capitalism preponderent de stat) a fost semnalul pentru ca bogaţii să-şi ia revanşa faţă de săraci. Existenţa alternativei "comuniste" i-a obligat să-şi "rupă de la gură", pentru a-şi cumpăra pacea socială, în Occident. Acum cred că se află la adăpost, că au învins, şi că nu trebuie să mai plătească pentru a menţine stabilitatea socială. Ei bine, s-ar putea să şi-o ia mai zdravăn, şi mai curând decât cred!

Revenind: al doilea care scrie despre inegalităţi, cu trimitere la "lupta de clasă", este Michael Ignatieff, profesor la Universitatea din Toronto. El crede că ăsta va fi subiectul central al alegerilor prezidenţiale din 2012, din SUA. "This year inequality became the issue driving democratic politics. 2012 will be the year when voters in America have to decide what to do about it.

The economic battle will be about whether to increase taxation on top earners and what this will do to incentives and innovation. The cultural battle will be about what government should do to protect the American Dream for a disillusioned middle class. The ideological battle will be about the role of government as guarantor of equal opportunity in a market society...


The politics of class are devilishly complex for both parties. Republicans have to oppose higher taxation on the rich without appearing captives of an arrogant business elite, while Democrats have to support higher taxation without appearing to threaten the middle class. Both have to hold onto their ideological base while gaining votes from the moderate middle. The rhetoric will alternate between rousing appeals to the base and moderate appeals to the middle, but there is no doubt that this will be the most ideologically polarised election in a generation.

The victor in November 2012 will inherit not just an economic mess at home and abroad but a gathering crisis of public faith in the fairness of society. Wealth itself is not the issue, rather it is wealth that ducks responsibility for financial chaos and wealth that buys political privilege. The fairness problem in capitalist societies is compounding their economic problem. The new president will discover that societies where millions feel the deck is stacked against them are tough to govern."

Nu e vorba despre "pomeni sociale", despre "leneşi", care nu vor să muncească, despre "asistaţi". Este vorba despre obligaţia de a echilibra lucrurile între muncă şi capital, în primul rând. Fără muncă, nu ar exista profit, şi nici capital. De fapt, când vom ieşi din ceaţă şi vom face o analiză lucidă, la rece, a acestei crize, vom constata că la baza ei a stat refuzul capitalului de a recompensa munca la adevărata ei valoare. Deşi PIB a crescut dramatic în ultimii treizeci de ani, veniturile din muncă(salarii) au scăzut, în termeni reali, sau în cel mai fericit caz au stagnat. Cei mai afectaţi au fost cei din clasa de mijloc. În acest timp cheltuielile cu sănătatea, cu educaţia, cu hrana, cu locuirea, au crescut la fel de dramatic. La ce foloseşte faptul că s-ai ieftinit plasmele?
În aceste condiţii, pentru menţinerea unui standard acceptabil de viaţă s-a recurs la creditul de consum. Care a dus la o supra-îndatorare a gospodăriilor, ce urma să fie agravată de dezindustrializare, care a dus la dispariţia unor locuri de muncă relativ bine plătite şi înlocuirea loc cu altele foarte prost plătite.

În continuare cecitatea bogaţilor, şi lăcomia lor ineptă, împiedică o soluţie rezonabilă, şi negociată, a problemelor. Nu-i nimic: lupta de clasă va răspunde la apel, dacă altfel nu se poate. N-o spun numai eu: o spun şi bogaţii cărora banii nu le-au luat minţile definitiv. Care chiar au ce pierde. Ăilalţi, vorba lui Marx, parcă, numai lanţurile...

Un comentariu:

Karakas spunea...

Inegalitatile vor creste. Toti politicienii americani sunt unsi cu bani de corporatii, asa ca prioritatea va ramine satisfacerea intereselor celor bogati. Indiferent cum isi schimba retorica. Atita timp cit sistemul electoral nu se schimba, si nu apar noi partide in SUA, nimic din ce se intimpla pe scena politica acolo nu va influenta redistribuirea bogatiei, in favoarea celor 99%. Sistemul e piramidal, si va ramine asa pina cind piramida nu e darimata.