luni, 19 decembrie 2011

Dinastia Kim merge mai departe



Kim Jong-Il a murit. În bunul obicei al Coreii de Nord, puterea a revenit lui Kim Jong-ul, unul dintre fiii săi. Nimic neobişnuit, acolo. La fel de normal, Coreea de Sud a intrat în alertă maximă. Şi tot la fel de normal China va calma jocul, având un nou prilej să arate că există un nou jupân în zonă. Pentru că, să fim serioşi: fără ajutorul Chinei, regimul nord-coreean se prăbuşea de mult. Mai mult, fără ajutorul lor nord-coreenii nu aveau arma nucleară. Nimeni nu-i naiv să creadă altceva. 

Întrebarea este dacă regimul nord-coreean mai are o raţiune şi resurse de a rezista. Raţiune, sincer, nu. Pentru că nici măcar o alternativă la "normalitatea" democratică nu este. Mă tem că nu există încă o descriere corectă a sistemului nord-coreean, care are ceva şi din stalinism, şi din imperialismul japonez, şi din cruzimea popoarelor migratoare asiatice, şi din modernitatea occidentală. Cât despre resurse, asta este altă poveste. 

Mă întreb cum ar putea arăta mintea nord-coreenilor, atunci când regimul se va schimba, şi oamenii vor fi liberi să fie ei însişi. Atunci vom vedea cu adevărat ce a produs dinastia Kim în Coreea de Nord.

Printr-o stranie coincidenţă, ne-a părăsit şi unul dintre ultimii democraţi din convingere, Vaclav Havel, un exemplu de lider în acord cu valorile pe care le promovează. O fi vreo morală în asta, sau e pură întâmplare?

2 comentarii:

Nautilus spunea...

"fără ajutorul Chinei, regimul nord-coreean se prăbuşea de mult"

Formulare greşită. Fără ajutorul Chinei, regimul nord-coreean nu ar fi putut să se prăbuşească pentru că a te prăbuşi preuspune că exişti, iar el fără ajutorul Chinei nu ar fi apărut. Şi fără o mână de ajutor din partea americanilor, care şi-au bătut în talpă de bunăvoie un cui cât un crampon de cale ferată, nici China şi nici altcineva nu ar fi făcut să apară niciun fel de regim nord-coreean şi nici să se menţină.

Detaliile pot fi găsite la o simplă căutare cu Google după expresia "30 to 50 atomic bombs", fiindcă presa lui nea Ceaşcă şi cea a demnilor săi urmaşi îşi fac un punct de onoare din a nu crede decât în versiunea Blocului Estic a lucrurilor :)

~Nautilus

Anonim spunea...

Daca ar cadea regimul, eu cred ca oamenii de rand ar cauta degraba un alt tatuc. Nu pot decat sa imi inaginez gradul in care omul nou s-a desavarsit acolo, daca la noi e asa cum e.