Ne place sau nu, 30 decembrie este ziua Republicii. N-o luăm de la capăt cu tancurile sovietice, cu abdicarea forţată, cu toate poveştile. Nici nu întreb de ce, dacă Regele era aşa iubit, românii nu s-au revoltat când a fost trimis la plimbare. Şi nici nu cred că veselia celor care sărbătoreau plecarea Regelui, în decembrie 1947, era comandată. Mie mi se păreau foarte sinceri în veselia lor.
Acum, trebuie să recunosc că experienţele republicane nu au fost nici ele foarte convingătoare, atât înainte de 1989, cât şi după. Asta nu înseamnă că Republica nu ni se potriveşte, iar monarhia, odată restaurată, ar rezolva ca prin minune problemele scenei politice şi ale cetăţenilor, sau că am avea o democraţie mai sănătoasă.
Dar dacă stau să mă gândesc, după şapte ani cu băsescu, am ajuns la concluzia că României îi lipseşte un preşedinte ca Regele Mihai. Fără nici cea mai mică urmă de mişto!
Morala: omul sfinţeşte(sau nu) locul, fie că e rege, fie că e preşedinte. Trăiască Republica!
14 comentarii:
Trăiască! Dar, observaţi, după 1989, cînd stema republicii a fost ruptă de pe drapelul naţional şi, mai cu seamă, după 1997, cînd ex-regele a fost rechemat în ţară, nimeni nu mai are voie să aniverseze 30 Decembrie, Ziua Republicii. Aşa e înţelegerea cu guvernul britanic. Altfel, nu ne mai dau ăia la mîna a doua nici bărci cu motor, nici gumă de mestecat!
Bun, Regele Mihai nu se compara cu Basescu, de acord, dar monarhia nu garanteaza ca succesorii ar avea aceleasi calitati ca si Regele Mihai.
Ai remarcat cu ce entuziasm sint intimpinate maimutele portocalii la parangheliile lor ?
De unde stii cine erau cei adunati sa sarbatoreasca plecarea Regelui ? Sa ne uitam la rezultatele REALE ale alegerilor din 19 Noiembrie 1946 ca sa ne dam seama de realitate ...
Daca iesim acum pe strada si intrebam ce se aniverseaza azi, doar 3 din 10 ne-ar raspunde corect. Peste 10 ani, probabil ca doar unul va mai raspunde corect.
Romanii nu s-au revoltat atunci. E adevarat. Ei nu se revolta nici acum, cand le sunt calcate in picioare drepturile elementare. La 22 ani de la momentul 1989. Trasatura specifica natiei. Vom vedea ceva fi la vot.
Nu stiu daca un rege ne-ar scoate din rahatul in care traim azi. Dar poate s-ar constitui intr-un adevarat punct de echilibru in societate.
Care sînt rezultatele "reale" ale alegerilor din 1946? Alea spuse pînă în 1989? Astea spuse după 1989? Cine şi cu ce argumente implacabile pretinde că deţine rezultatele corecte? Haida-de!
Oricum, în privinţa abdicării, de voie, de nevoie, a regelui şi abolirii monarhiei, rezultatele acelor alegeri nu au mare importanţă. Pentru simplul motiv că nici un monarh nu se dă dus de la putere de bună voie, ci numai cu de-a sila! Cu atît mai mult cu cît soarta lui M. Hohenzollern fusese pecetluită nu numai prin vrerea sau acceptul imensei majorităţi a cetăţenilor, ci, deopotrivă, prin vrerea şi acceptul marilor puteri învingătoare în război. Aşa cum s-a întîmplat, în acei ani, şi cu monarhiile din alte state ale lumii.
Meritul recognoscibil ex-regelui Mihai este acela că nu s-a opus în nici un fel, că a acceptat pe loc soluţia pe cît de originală, pe atît de elegantă şi avantajoasă pentru toate părţile implicate propusă de guvern. De altfel, Mihai era la data respectivă, deja, împăcat cu viitorul ce se prefigura şi pe care îl pricepuse şi îi fusese făcut cunoscut, pe diverse căi, cu mult înainte. Căci, evident, hotărîrea pentru soarta sa şi a anacronicei forme de guvernămînt pe care o reprezenta el şi camarila sa fusese luată mult anterior zilei de 30 Decembrie, zi care nu a însemnat decît momentul executării actului revoluţionar de proclamare a Republicii. Mai mult, în ultimele luni ale lui 1947, Mihai se stabilise deja în străinătate, îşi petrecea zilele mai mult pe la Londra şi în Elveţia, era perioada în care îi sfîrîiau călcîiele mult mai mult pentru Anica şi mult mai puţin pentru treburile ţării (nici măcar pentru treburile Coroanei, atîtea cîte mai erau de făcut!), era perioada în care îşi pregătea viaţa viitoare, motiv pentru care mai venea, din cînd în cînd, în ţară doar pentru a mai strînge, împacheta şi exterioriza de aici bunuri şi valori mobile, cu complicea "neatenţie" a autorităţilor de stat.
Încolo, cu siguranţă că un rege nu numai că nu ne-ar putea scoate "din rahat" - de altfel, el nici nu ar avea un interes anume în privinţa asta, să fim serioşi! - căci sanitatea asta numai munca, propria noastră muncă, pentru noi înşine şi pentru ţară, o poate face, dar el nici nu ar putea fi sau deveni vreodată nici punct, nici factor de echilibru, aşa cum cred sau nădăjduiesc unii oameni, pentru că în condiţiile multipartitismului se nasc în profunzimea structurilor societăţii interese şi forţe antagoniste, cu grav efect centrifugal şi de nestăpînit. În nici un caz de un rege, într-o ţară cu specificul şi condiţiile României. În plus, generatorul principal al dezechilibrului în societate este SĂRĂCIA. Prin urmare, un rege poate stăpîni, bine mersi, peste un popor de săraci, dar echilibrul social nu el îl poate aduce sau impune. În nici un caz nu înlăturarea Republicii este garantul reechilibrării societăţii, ci lichidarea sărăciei. Tot munca adică, evident!
Care majoritate a vrut plecarea regelui?!.Comunistii au schimbat din creion ,ca pix nu aveau, rezultatul alegerilor,si tot tineretul de pana la 18 ani il iubeau pe rege.Poate lupenproletariatul si o gramada de lenesi si oportunisti sau bucurat.Au facut dintr-un popor o tara de "bizoni"care nu cred in nimic,nici religie,ca ce este acum nu religie e.
O spun un ateu din convingere si care n-a fost vreodata membru de partid.Mare scofala au facut comunistii.Traiasca Regele!!!!!
Cine şi cu ce argumente implacabile poate afirma ca soarta regelui a fost pecetluita si cu vrerea sau acceptul imensei majorităţi a cetăţenilor?
Cine şi cu ce argumente implacabile poate afirma ca regele era deja impacat cu viitorul sau?
Nebunia ultimilor 7 ani ne arata cata nevoie e de o persoana neinregimentata politic la varful statului. O persoana echidistanta, care sa poata amenda derapajele justitiei fara ca aceasta sa fie considerata ingerinta politica. O persoana care sa faca ceea ce nu face azi Avocatul Poporului(alta functie care ar trebui depolitizata).
O persoana care sa poata amenda atat puterea cat si opozitia, in egala masura.
Adica un punct de echilibru al societatii, mai ales a unei societati bolnave ca a noastra. Indiferent daca e rege sau presedinte.
Jocurile erau deja facute la Malta,asa cum mai tarziu s-au facut la Yalta.La masa,desi erau trei jucatori,contau numai doi:unul fuma trabuc iar celalalt pipa;unul conducatorul unui imperiu muribund,celalalt al unuia ce abia se nastea.Amandoi insa vrand sa puna mana pe cat mai mult teritoriu din Europa.Si cel de-al treilea?Paralizat si indopat cu medicamente nici nu mai conta,nu ca daca ar fi fost intreg s-ar fi schimbat ceva.Republica Populara Romana a fost mosita de monarhia britanica,indiferent de unghiul din care privim.
@pacos
"Nu stiu daca un rege ne-ar scoate din rahatul in care traim azi. Dar poate s-ar constitui intr-un adevarat punct de echilibru in societate."
Cu "poate că" vreţi să convingeţi ? Înainte de a strica ceva trebuie să ştim bine ce vom pune în loc. Gloata din stradă care răcneşte "noi suntem poporul" şi care este cuprinsă de febra demolării nu-mi inspiră încredere, nu mă reprezintă. Unde sunt imbecilii care strigau în decembrie "Jos comunismul !", "Moarte tiranului !", "Nu vrem repartiţie !" ? Probabil că o parte din ei au privilegii de "revoluţionari", dar cea mai mare parte o duc mai rău decât înainte de 1989, fără să priceapă de ce.
"Nebunia ultimilor 7 ani ne arata cata nevoie e de o persoana neinregimentata politic la varful statului. O persoana echidistanta, care sa poata amenda derapajele justitiei fara ca aceasta sa fie considerata ingerinta politica."
Dv. vorbiţi de "persoană", deci de un om, nu de relaţii geometrice ! Oamenii acţionează ca fiinţe dotate şi cu afectivitate, cu preferinţe, interese. Nu există "persoana echidistanta", "persoana neinregimentata politic" (decât doar declarativ, la modul mincinos). Nici pe Dumnezeu nu-l putem gândi ca fiind "echidistant", suntem constrânşi logic-axiologic să-l gândim ca având preferinţele lui. Altfel toată povestea, cu tâlc moral, despre rai şi iad este lipsită de sens.
În sens riguros logic monarhia şi democraţia sunt în raport de opoziţie. Presupunând că în mod democratic (adică prin voinţa majorităţii) se hotărăşte instaurarea monarhiei (fie ea şi în forma corcită de "monarhie constituţională"), decizia aceea este biletul de sinucidere al democraţiei. "Poate că [regele] s-ar constitui intr-un adevarat punct de echilibru in societate." este un fel de a semna un cec în alb. Eu n-aş fi de acord cu un astfel de act.
Drama (uneori tragedia) noastră, a oamenilor, este că suntem fiinţe sociale, în consecinţă suntem dependenţi de deciziile altora, tot aşa cum alţii trebuie să suporte consecinţele deciziilor noastre.
Şansa poate fi într-o educaţie prin valori autentice a cetăţenilor (ceea ce şcoala românească actuală nu realizează). Alternativa este mistică ("poate că un Dumnezeu ne va salva") sau dictatura celor proşti, dar mulţi.
@Valerius
Nu incerc sa conving pe nimeni. Mai ales ca ar trebui sa incep cu mine.
"Înainte de a strica ceva trebuie să ştim bine ce vom pune în loc". Vi se pare ca acest ceva pe care-l avem acum functioneaza perfect? nu e stricat deja? ce-ar mai fi de stricat, in acest moment? Gloata aia din strada, desi nu ne reprezinta, voteaza. In timp ce noi, astialalti, "subtirii", n-o facem.
E adevarat, vorbesc de un om. Oamenii pot gresi, au afinitati, interese. Absolut corect. Numai ca, raportat la prezent, greseala e regula, nu exceptia. Si, poate, si din aceasta cauza suntem aici.
Iar partea cu Dumnezeu e mult prea complexa ca sa poatafi abordata in cateva cuvinte. Dumneavoastra spuneti ca n-ar fi echidistant. Unii sustin contrariul, partea aceea cu iadul si raiul fiind doar optiunea omului.
"Monarhia şi democraţia sunt în raport de opoziţie". N-am observat asta nici in UK, nici in Belgia sau Suedia, nici in Spania sau Norvegia. Ba as spune ca monarhiile garanteaza democratia. Desigur, e parerea mea.
Si mi se pare ca semnam cecuri in alb din patru in patru ani.
Citatul exact este asta: "Adica un punct de echilibru al societatii, mai ales a unei societati bolnave ca a noastra. Indiferent daca e rege sau presedinte"
Nu stiu care sunt acele valori autentice de care vorbiti (si nu numai scoala e vinovata de starea actuala de decadere). Si, pentru unii, singura alternativa e un Dumnezeu. Un singur lucru e cert: dictatura celor prosti dar multi, care voteaza, se numeste democratie.
@pacos
1). ""Înainte de a strica ceva trebuie să ştim bine ce vom pune în loc". Vi se pare ca acest ceva pe care-l avem acum functioneaza perfect?"
Tocmai de la ceea ce avem am plecat. Mi-am exprimat nemulţumirea faţă de imbecilii care răcneau în stradă în decembrie 1989 crezând că fac istorie, inconştienţi fiind de faptul că sunt simple marionete. Au stricat fără discernământ ce era atunci, aruncând, o dată cu lăturile, şi copilul. Aşa se face că acum mulţi dintre ei sunt şomeri ş.a.m.d.
2).""Monarhia şi democraţia sunt în raport de opoziţie". N-am observat asta nici in UK, nici in Belgia sau Suedia, nici in Spania sau Norvegia. Ba as spune ca monarhiile garanteaza democratia."
Am spus "În sens riguros logic monarhia şi democraţia sunt în raport de opoziţie."
Monarhia autentică (cea absolută) este aceea în care toată puterea, inclusiv dreptul de viaţă şi de moarte asupra supuşilor, aparţine unei singure persoane. Din această perspectivă devine evident că între termenii "monarhie (puterea unei singure persoane)" şi "democraţie (puterea poporului, a "demosului")" există un raport logic de opoziţie.
3)."N-am observat asta nici in UK, nici in Belgia sau Suedia, nici in Spania sau Norvegia
Dv. vă gândiţi la "monarhiile constituţionale". Dar din punct de vedere riguros logic "monarhia constituţională" este o contradicţie între termeni. Ea presupune că "monarhul" împarte puterea cu altcineva, care prin Constituţie îi limitează puterea. În această situaţie nu mai este monarh.
4)."Ba as spune ca monarhiile garanteaza democratia."
Şi cine garantează că "monarhia" garantează democraţia ?
5)."Si mi se pare ca semnam cecuri in alb din patru in patru ani."
Deosebirea este că după expirarea mandatului (posibil şi mai devreme) cei aleşi pot fi traşi la răspundere de către alegători. Monarhul are mentalitatea omului care nu are o astfel de răspundere în faţa cetăţenilor. Nu credeţi ? Vă ofer o dovadă. Traian Băsescu i-a adus ex-regelui Mihai acuzaţii extrem de grave: că a trădat interesul naţional, că a fost slugă la ruşi. Întrebat fiind de un jurnalist de la BBC cum răspunde acuzaţiilor, Mihai a răspuns râzând "Şi ce dacă ?". S-au găsit destui "analişti" (printre care Bogdan Teodorescu) încântaţi de acest răspuns, "Şi ce dacă ?", apreciindu-l ca o dovadă a măreţiei monarhului. Un monarh poate răspunde la orice întrebare, la orice acuzaţie aşa. "Au fost ucişi ţărani la 1907 !". "Şi ce dacă ?". Cinismul e liber să se manifeste.
6)."Un singur lucru e cert: dictatura celor prosti dar multi, care voteaza, se numeste democratie."
Dictatura poate să constea şi în manifestarea voinţei unei majorităţi bine instruite şi educate de cetăţeni, care sunt capabili să asculte şi să ia în considerare punctul de vedere al minorităţii, pentru identificarea binelui comun.
@Valerius
E ok, putem sa polemizam pe tema asta mult si bine. Ma voi limita insa la aceasta ultima postare.
1. Imi place sa cred ca cei care-au fost in strada in decembrie '89 n-au fost niste imbecili. Nemultumirea ar trebui indreptata impotriva celor care ne-au condus. Parerea mea.
2.Puteti sa-mi spuneti unde, intr-o tara civilizata, mai exista monarhie absoluta?
3. Exact, monarhia constitutionala. Cu limite impuse de Constitutie si echidistanta politic. Dumneavoastra sustineti ca in aceasta situatie nu se mai poate vorbi de monarh. Cum i-ati numi pe cei care conduc regatele mentionate mai sus?
4. Si cine nu?
5. Am spus doar ca, in situatia actuala, cu un presedinte care n-are nicio treaba cu Constitutia, poate ca mai nimerit ar fi fost ca sa avem un monarh. Asa cum spuneam, echidistant politic, un arbitru intre putere si opozitie, un real pastrator al echilibrului dintre puterile statului.
10 ani. 7 au trecut. Inca 3 potentiali. Atat mai poate dura aventura cu actualul presedinte. Si dupa aia? daca din nou vom alege unul care, desi nu se manifesta inca, va forta, mai abitir, limitele constitutionale? mai ales ca are in jurisprudenta CC si argumente s-o faca? Exista vreo diferenta intre cinismul ex-regelui si cel al lui Traian Basescu? si care dintre ele va afecteaza acum?
6. "Manifestarea voinţei unei majorităţi bine instruite şi educate de cetăţeni, care sunt capabili să asculte şi să ia în considerare punctul de vedere al minorităţii, pentru identificarea binelui comun" = DEMOCRATIE.
Propun să facem pace. Preferaţi monarhia ? Facă-se voia dv. Eu prefer republica.
Orice preferinţe am avea noi doi, istoria se face la un nivel inaccesibil nouă. Dacă vrea Cine Poate cu adevărat în lumea asta ca într-o săptămână România să devină monarhie, va deveni monarhie. "Entuziaştii" din stradă vor fi fericiţi, crezând că au făcut istorie. Vox populi - vox (derbe)Dei.
@pacos
"Manifestarea voinţei unei majorităţi bine instruite şi educate de cetăţeni, care sunt capabili să asculte şi să ia în considerare punctul de vedere al minorităţii, pentru identificarea binelui comun" = DEMOCRATIE.”
Aţi observat că am făcut o greşeală de oligofren.
Am intenţionat să scriu:
„Democraţia poate să constea şi în manifestarea voinţei unei majorităţi bine instruite şi educate de cetăţeni, care sunt capabili să asculte şi să ia în considerare punctul de vedere al minorităţii, pentru identificarea binelui comun.”,
dar am scris:
„Dictatura poate să constea şi în manifestarea voinţei unei majorităţi bine instruite şi educate de cetăţeni, care sunt capabili să asculte şi să ia în considerare punctul de vedere al minorităţii, pentru identificarea binelui comun.”
Mulţumesc pentru înţelegere.
Trimiteți un comentariu