Fiecare cu ce-l doare...
E Paştele. În principiu, ar cam trebui să dăm uitării probleme, mai ales pe acelea politice. Numai că ele, problemele, se ţin scai de noi. Şi nu doar de noi, ci şi de alţii. Ca de exemplu de francezi, o naţiune de cârcotaşi prin definiţie şi prin antrenament permanent. De acolo ne vine vestea că fostul premier de dreapta Dominique de Villepin(UMP) este îngrijorat de un "risc revoluţionar" în dulcea Franţă. De la 1789 francezii trăiesc permanent cu riscul ăsta, deşi erecţia revoluţionară are o istorie mai veche, cam de pe vremea Frondei. Şi idioţii noştri, care situează Revoluţia din decembrie 1989 undeva între ora 12 şi ora 13, în 22 decembrie!
Daniel Cohn-Bendit, care ştie şi el ce şi cum cu revoluţia, fiind una dintre figurile centrale ale evenimentelor din mai '68, din Paris, ne dă şi o explicaţie posibilă situaţiei la care se referea Villepin:
" Le grand problème de la société française, c'est qu'elle aime se donner. On se donne à Sarkozy, on se donne à la gauche ou à l'idée révolutionnaire. On se donne facilement et on est déçu facilement. Cela fait d'elle une société fragile, très fragile. La société allemande l'est d'une autre manière. Elle aime la sécurité et la moindre insécurité la déstabilise complètement. Cette fragilité de nos sociétés est dangereuse. Dans les crises, ce n'est pas toujours l'idée démocratique qui sort vainqueur. C'est pour cela qu'il faut relancer l'utopie positive."
La noi poporul se dă manelelor! Şi este adeptul freegigismului în direct şi la ore de maximă audienţă, condimentat cu ştirile de la ora 17, otevism şi Simona Sensual. Cum dracu' să pui de-o revoluţie în condiţiile astea? Boc se poate îngrijora de orice, numai de existenţa unui risc revoluţionar în România, nu!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu