O decizie neaşteptată
BNR a decis astăzi creşterea dobânzii de politică monetară cu 0,25%, la 10,25%, fără însă a o însoţi de creşterea nivelului minim obligatoriu al rezervelor făcute de băncile comerciale la BNR. Decizia este surprinzătoare, analiştii aşteptându-se la menţinerea vechii dobânzi.
Ce se întâmplă, de fapt, în spatele uşilor închise ale decidenţilor din BNR? O explicaţie se impune. Care sunt problemele de fond ale economiei, de vreme ce s-a simţit din nou nevoia creşterii dobânzii de politică monetară? E drept că nu puţini analişti economici atrag atenţia asupra dezechilibrelor din economie. La fel de drept este că Guvernul are o altă viziune asupra stării economiei decât BNR.
Se pare că BNR a făcut o obsesie din jugularea consumului. De creşterea consumului este vinovat, în viziunea BNR, accesul mult prea facil la credite de consum. Credit care, tot în viziunea BNR, este vinovat şi de reaprinderea inflaţiei, alături de "pomenile electorale", a se citi măriri de salarii şi pensii, de alte cheltuieli sociale.
Lucrurile stau şi nu stau aşa. Mărirea pensiilor este doar un proiect. Cei 40 de lei în plus la salariul minim este oricum cunoscută de circa un an, şi a fost amânată deja cu un trimestru. Ştiu, aşteptările inflaţioniste, bla, bla, bla...De fapt, şi nu voi obosi să reamintesc acest lucru, inflaţia este un fenomen mult mai complex şi nu neapărat mecanic: creşte salariul, automat cresc şi preţurile, creşte gazul, aşişderea, etc.
Multă din inflaţia de acum este de import. Prin preţul gazelor, al petrolului, al bunurilor industriale şi agricole importate. Această inflaţie importată nu va fi în niciun fel impresionată de măsurile BNR.
Pe de altă parte, de consumat, după modelul societăţilor de consum, consumă doar circa 10% din populaţia României. Restul consumă doar sporadic sau deloc! Iar din aceste 90%, mai bine de jumătate se află la sat. Un sat care, cu puţine excepţii, nu se mai află integrat în sistemul economiei naţionale.
Şi atunci, dacă tai accesul la credite celor puţini care mai consumă în România, ce obţii? Nimic! Este a şaptea creştere a dobânzii decisă de BNR, şi care sunt efectele? Inflaţia creşte, deficitul de cont curent aşişderea! De ce? Iată o întrebare la care Mugur Isărescu poate va răspunde în conferinţa lui de mâine. Poate...
Cert este un lucru: ceva de fond se schimbă în modul în care funcţionează modelele economice dominante. Şi noi nu prea înţelegem această schimbare şi mecanismele prin intermediul cărora s-a produs schimbarea.
2 comentarii:
In revista CAPITAL, directorul ei, dl. Ionut Popescu, fost ministru de finante, isi pune intrebarea : care sunt obiectivele de viitor ale Romaniei? Si tot dansul da raspunsul : intrarea in 2014 in clubul monedei euro si intrarea in spatiul Schengen, pentru ca romanul sa se poata deplasa liber in toata Europa. Oare celor 90% romani care nu consuma tot astea le vor fi obiectivele majore in viitorul apropiat? Si cu ce partid va candida in alegeri dl. Popescu cu aceste idei?
Cu PD-L, evident! Ionuţ Popescu nu este singurul idiot-îmi pare rău, dar asta e!- care confundă lucrurile. Aderarea la Euro(pentru că intrarea în Spaţiul Schengen nu are nimic de-aface cu obiectivele strategice ale unei ţări, ci doar cu capacitatea ei administrativă) trebuie să fie consecinţa îmbunătăţirii calităţii şi performanţelor economiei româneşti. Sunt state care trăiesc foarte bine şi fără euro, deşi sunt membre ale UE, şi state care intrate în zona euro au probleme economice. Aşa că...
Trimiteți un comentariu