Conştiinţa Unui Liberal de Stânga

Jurnal de şantier

Prima zi

Am găsit sub ştergător un anunţ. Pe strada mea se deschide un şantier. Se execută lucrări de reabilitare a străzii. De azi până pe opt august. Ce înseamnă "reabilitare", numai Dumnezeu ştie! Cum am experienţe neplăcute cu astfel de inteprinderi, cam în dorul lelii, am o sănătoasă neîncredere în capacitatea constructorilor de a face ceea ce spun, la termenul stabilit. Pentru a monta vreo şase-şapte stâlpi de iluminat, celor de la Luxten(o fi pentru că sunt consiliaţi şi acum de "succesuri multe"?) le-au trebuit câteva luni bune. Şi nici acum nu sunt funcţionali, pentru că nu s-au montat pe ei lămpile de iluminat.

Ca să nu mai pomenim de montarea unei noi conducte de apă pe Calea Victoriei. A venit o măgăoaie de forat orizontal, a bâzâit vreo trei-patru zile, după care a dispărut. De atunci au cam dispărut şi muncitorii de pe şantier.

Ce şi cât se munceşte pe aceste şantiere, plătite din bani publici, iată ce veţi vedea de acum în fiecare zi, până când se termină panarama. Azi muncitorii nu s-au rupt cu munca. Au delimitat cu o bandă de plastic perimetrul şantierului, au scărpinat puţin asfaltul şi au dispărut pe la ora 17. La fel şi cei de pe Calea Victoriei. Şi ne mirăm că ne costă totul de trei-patru ori mai mult ca în Occident?

Luni, 14 iulie 2008, ora 8

Luni, 14 iulie 2008, ora 18

Aceeaşi oră 18, pe Calea Victoriei