vineri, 11 septembrie 2009

Paradisul patronilor

Anunţul făcut de cei câţiva lideri de sindicat din sectorul bugetar, cum că pe 5 octombrie pun de-o zi de grevă generală a iscat o adevărată isterie mediatico-politică. Deşi, sincer să fiu, am serioase îndoieli că mai poate organiza cineva în România o grevă care să fie altceva decât o parodie. Pentru simplul motiv că mişcarea sindicală este o ficţiune în România, care a devenit un paradis al patronilor. Care pot face fix ce vor cu angajaţii lor, care sunt un soi de sclavi moderni.
După căderea comunismului şi sub presiunea politicilor neo-liberale mişcarea sindicală a cunoscut o rapidă erodare, mai ales în Est, unde sindicatele au fost pur şi simplu distruse în procesul de privatizare şi de dezindustrializare. Nici în Occident lucrurile nu stau mai bine. Şi acolo sindicatele au fost reduse la tăcere prin diverse metode, dar şi prin pierderea relevanţei partidelor de stânga, care erau prin tradiţie legate de sindicate, şi care, pentru a se "moderniza", au mers până acolo încât au promovat politici anti-sindicale.
Dacă ne-am lua după numărul(infim!) de ore pierdute ca urmare a grevelor, s-ar zice că trăim în cea mai bună dintre lumi, în care mielul se pupă-n bot cu lupul şi capra cu varza. Nimic mai fals! Condiţiile de lucru ale angajaţilor se degradează continuu, cresc incidenţa bolilor profesionale şi numărul accidentelor de muncă, salariile sunt tot mai mici, drepturile sociale există doar pe hârtie. Mai nou, din cauza stresului, se înmulţesc numărul de sinucideri la locul de muncă.
Văd că acum patronii români(consideraţi de mulţi din occident printre cei mai primitivi şi mai nemiloşi cu angajaţii!) fac presiuni pentru desfiinţarea contractului colectiv de muncă la nivel naţional. Asta într-o ţară în care este la guvernare un partid social-democrat! Şi aş putea pune pariu că au să obţină şi această concesie, cu largul sprijin al liderilor de sindicat, care, în marea lor majoritate sunt şi ei patroni prosperi!
Pe de altă parte de această situaţie sunt vinovaţi şi angajaţii. În primul rând pentru că nu le pasă, ideea lor fiind că se descurcă. Lipsa educaţiei civice se face simţită din plin. În al doilea rând, din laşitate. Nu vor să-şi asume consecinţele unei mişcări greviste, nu vor să lupte pentru drepturile lor. În al treilea rând pentru că au permis apariţia baronilor sindicali, care au transformat mişcarea sindicală într-o veritabilă mafie.
Aşa încât "dezbaterile" televizate, moderate de tot felul de fătuci cretine şi văicărelile lor pe tema "se închide ţara" nu-s decât teatru de prost gust. Motiv să cred că greva de pe 5 octombrie va fi una virtuală.
Singura acţiune de protest cu adevărat hotărâtă din România ultimilor ani este cea a magistraţilor. Pe care nu doar o aplaud, ci şi o aprob. Pentru că, dincolo de bani, drepturi deja obţinute, dar neacordate, de altele de acest fel, ea este un exemplu de solidaritate şi de spirit de corp. De care clasa mai mult sau mai puţin muncitoare a uitat. Asta e, trăim în paradisul patronilor.
De aici, din redeşteptarea mişcării sindicale şi-sar putea trage seva un nou partid de stânga. Oricum, în Germania stânga radicală marchează puncte importante. Pentru că oamenii simpli, care trăiesc din munca lor, nu se mai simt reprezentaţi de stânga social democrată, şi nici de sindicate. O stângă radicală emerge şi în Franţa, şi este posibil ca să asistăm la un efect de antrenare la nivelul întregii Europe. Care şi-a pierdut sufletul social. Şi nu şi-l poate regăsi altfel decât prin conştientizarea faptului că fără solidaritate şi responsabilitate, fără luptă nu se poate obţine nimic.
UPDATE: încă un angajat al France Telecom s-a sinucis ieri. Era o femeie de 32 de ani. Din februarie 2008 este cea de-a 23 a sinucidere numai la France Telecom. Dar fenomene asemănătoare se petrec şi la Renault, şi la grupul auto PSA.

15 comentarii:

Cristian Banu spunea...

Mă tem că situaţia este exact invers: patronii sunt sclavii angajaţilor. (Excludem aici munca la negru.) Este aproape imposibil să concediezi un angajat şi trebuie să faci eforturi serioase să-l convingi să plece de bună voie. Actualul cod al muncii este o catastrofă (şi una din principalele cauze ale muncii la negru, mai importantă chiar decât taxele exagerate).
În sectorul bugetar este însă o confruntare între clanurile politice iar "sindicaliştii" sunt masă de manevră (ca peste tot în lume, de altfel).

Constantin Gheorghe spunea...

Patronul român este ultimul căruia o să-i plâng de milă. Pentru că este total lipsit de simţul responsabilităţii sociale. Şi nu Codul Muncii e de vină pentru munca la negru, ci lăcomia patronilor. Să nu ne amăgim: nimeni nu-l respectă!

Shadow spunea...

Dle Gheorghe,

Sunteti prea "la stanga" in opinii. Extremismul fie el de stanga sau de dreapta apare mereu acolo unde exista ori o societate in "criza" ori o criza economica.

Stanga radicala care emerge in Franta este o "aberatie" in termeni. Vor "nationalizarea" tuturor proprietatilor si conducerea centralizata. Sa fi patron pt o astfel de stanga (besancenot) e deja o culpa chiar penala. Da e "comunism curat".

Iar despre "decaderea" stangii europene uitati ca ea a decazut pt ca a disparut "finantarea" ei. Ei da stiti cine finanta cel putin in Franta s-a aflat. Iar sindicatele "rosii" (cu carnet de partid) erau si ele finantate de acelasi "mare frate" de la rasarit. A mai ramas unul doar cu "carnet de membru".


PS. Solidaritatea asa cum e ea vazuta in Franta este IMPUSA. Nu poti "impune" asa ceva. Iar stanga extremista in Franta s-a vazut ce a dat mereu - incendii, distrugeri, etc. Europa este inca prea "sociala". Sper ca nu v-am suparat prea tare.

Ruxandra-Georgeta Lungu spunea...

Domnule Constantin Gheorghe, va rog,nu generalizati. Domnul Cristian Banu are dreptate 100%! sau 99.99%!
Nu am spatiul si timpul necesar sa va demonstrez, dar va stau la dispozitie pentru orice fel de dialog!

Constantin Gheorghe spunea...

Eu constatam emergenţa unei stângi radicale. Nu spun nici că-i bine, nici că-i rău. Dar radicalizarea este un simptom al unei maladii sociale. Şi ne va costa dacă îl vom ignora. Iar francezii au cel mai înalt indice al bunăstării din lume tocmai pentru că au dat cu parul, ca să fiu scurt. Nimeni nu-ţi dă, pentru că are accese de milostivenie. Dacă nu lupţi pentru drepturile tale, nu primeşti nimic de la nimeni.

Şi mă îndoies că România chiar e un iad pentru patroni, judecând după câte maşini de lux pe metrul pătrat găseşti mai peste tot. Şi după câte tute o duc de la excepţional în sus.

Anonim spunea...

Da, domnule Constantin, aveti dreptate in cele mai multe dintre afirmatii.
Iar slabiciunea sindicatelor si impostura partidelor social-democrate din Occident se vad bine de tot in repartitia valorii adaugate create in economie: partea salariatilor a scazut in ultimele doua decenii cu 10% din PIB, chiar daca gradul de ocupare este astazi mai mare decat in anii 80, iar ponderea salariatilor foarte scoliti s-a dublat in masa fortei de munca. Dar chiar si asa, partea saalriatilor este incomparabil mai mare in tarile europene decat la noi. Astazi am vazut in statisticile oficiale franceze ca: in 2008, la un PIB de 1950,1 miliarde de euro, remunerarea salariatilor (intra aici salariul propriu-zis, contributiile sociale, alte bonusuri salariale) a fost de 1007,1 miliarde euro. Adica 51,64% din PIB reprezinta doar salariile! La noi, abia daca depaseste 30%, cu toata ingaduinta si punand la socoteala generos si platile gri, din plic.

Mai grav este ca a scazut si ponderea investitiilor in PIB, tot ca ilustrare a foamei de dividende a actionarilor. Asa ca investitiile se fac mai ales din credite. Iar creditele - ghici?- s-au obtinut ieftin, prin mecanismelor derivativelor.
Astazi, cand cazinoul financiar s-a cam naruit, incepe vechiul razboi intre munca si capital. Din pacate, salariatii sunt mai dezbinati si mai nepregatiti ca oricand sa inteleaga realitatea.

Iar capitalul este puternic. Doar a inceput acum miscarea de concentrare. Dupa cam 3 decenii in care zeci de milioane de fosti salariati din toata lumea au crezut ca devin capitalisti si ei, prin punerea pe picioare a unor intreprinderi mici, criza financiara si pretinsa "frica" a financiarilor de a acorda credite acestor zabauci vor reusi sa-i scoata de pe piata. Ori vand, ori se asociaza, ori dau faliment. A inceput marea curatenie.
La noi, induiosator de tembeli cum stim ca sunt, micii patroni urla sa se scada salariile ( adica piata locala solvabila si pentru produsele si serviciile lor!), sa se reduca ponderea si puterea statului ( singurul care-i mai poate proteja in fata marilor concerne si a multinationalelor)
Chiar si cu un stat atat de bicisnic cum este cel roman, patronii romani au avut de castigat. La unguri, 85% din PIB se creeaza in companii cu capital strain!
Dupa ce vor demola si statul asta de cabaret de la noi, in maxim 2 ani vor fi mancati.
Si da, aveti dreptate, cel putin 4-5 cunoscuti de-ai mei, americani si europeni care au mai facut ceva afaceri prin Romania, mi-au spus ca patronii romani se poarta cam cum se purtau si ai lor in secolul 19.

Vine o vreme foarte urata si foarte periculoasa!

casandra

Anonim spunea...

Eu sunt un "mic" patron roman de 20de ani. Nu am facut afaceri niciodata cu statul iar angajatii mei o duc mai bine decat mine. Veniturile lor, chiar daca nu sunt mari, sunt sigure. Impozitele lor, platite. Au week-end, vacante platite si zile libere pe care le da Guvernul, ca nu da din banii lui!
Cu ce m-am ales eu in anii astia? 2-3 vacante in strainatate (pe aici, pe la turci, pe la bulgari) un Cielo, o sumedenie de credite la banci, stress, nopti nedormite cu gandul la TVA si mai nou la forfetar, concedii ratate, familie neglijata, copii pe care nu i-am vazut crescand. Ce-mi doresc? O slujba la stat. Sa frec menta, sa rup usa la oara 16,00, sa ma plimb intr-un parc(ce-i aia?) si sa astept pensia.
Pentru ca sunt multi pe aici care confunda pe proprietarii de masini si vile de lux, pe sugativele banului public, cu patronii romani.
Zicea altcineva ca statul ne poate proteja. Poate veniti din alta lume?!
Statul te jefuieste pe fata, totul este calculat in asa fel incat sa nu te poti dezvolta niciodata ca patron roman.

Anonim spunea...

Nu va puneti sperante in "stanga radicala" occidentala. Toate partidele de stanga se lupta intre ele dar cand ajung in Parlament (daca mai ajung) fac cum li se comanda.
viviana

Anonim spunea...

Regret ca vorbiti despre "lacomia" patronilor cu atata convingere. Oare Va puteti inchipui ca lucrurile stau altfel?
In realitate, locurile de munca apar si exista datorita inteligentei, creativitatii si perseverentei, intr-un cuvant, datorita "darniciei" patronilor.
Mai mult, profitul creat de patroni sta la baza progresului societatii.
De 20 de ani patronii romani sunt sufocati de propriul stat si calcati de concurenta patronilor straini.
Si aveti dreptate, asa e, se apropie momentul cand patronii romani vor sucomba.
Sa vezi atunci bucurie!

Anonim spunea...

@Anonimul de la 8:41

Da, multi patroni mici nu au zile usoare. Dar nici salariatii lor nu dorma chiar linistiti. Si ei se gandesc la posibila concediere, la greutatile din piata.
Si daca nu se asociaza repede de tot pentru a pretinde o parte din piata aachizitiilor publice, pentru a-si mutualiya costurile (materie prima, servicii contabile si de resurse umane, etc.; sa ia exemplu de la patronii micilor firme din nordul Italiei!)le va fi si mai greu. Dar nu demolarea statului este solutia. din pacate, politicienii nu inseamna statul. ei sunt, in mare majoritate, patroni, au afaceri prin membri de familie si prin interpusi, si au interes sa demoleze serviciile publice. ei au bani sa se trateze la Viena, nu au nevoie de asistenta medicala publica, asa cum avem noi. Ei au bani sa-si trimita copii la studii in Elvetia, nu au nenoie de scoli publice bune, ca noi. ei isi inregistreaza afacerile in Cipru, in Olanda, In elvetia, In Insulele virgine, nu au nevoie de servicii administrative corecte si competente, ca noi. Nu confundati revolta impotriva clasei politicie cu revolta impotriva statului.

Anonim spunea...

o solutie ar fi: o lege clara pentru conflictul de interes/e aplicata cu rigoare si niente lobbying.
viviana

Anonim spunea...

Anonimul de la 8:41 le da dreptate anonimilor de la 11:04 si celui de la 13:27.
De ce atatia anonimi? Daca ne dam numele (inregistrate la Reg. Com) vin controalele si din 2-3 amenzi ne inchid firmele, ne scot datori la stat si ramanem sub cerul liber, la propriu.
O prietena de-a mea avea un mic magazin de haine. Cat sa aiba un venit decent ea, sotul si copilul.
Il gestionau impreuna. Vine controlul si zice: Bai, scoateti 20 de milioane pana la ora 14, altfel va controlam si va gasim noi ceva sa va dam amenda mai mare ca ne-ati facut sa pierdem timpul!Asa se procedeaza, stim toti!

Béranger spunea...

Un tovarăş anonim spunea: «profitul creat de patroni sta la baza progresului societatii».

Asta mi se pare emblematic pentru religia capitalismului la care au aderat românii spălaţi pe creier de Europa Liberă în acele vremuri şi de propaganda contemporană.

Profitul NU este creat de patroni, el este numai ÎNSUŞIT de aceştia!

Profitul este creat de ANGAJAŢII acelor patroni, îndeobşte numiţi oameni ai muncii.

Indiferent că «inovaţia», «perseverenţa», şi mai ales CAPITALUL vin aparent de la «patron», cu toată «genialitatea» lui, NIMIC nu s-ar putea produce (ca valoare adăugată) fără efortul angajaţilor acestui patron.

Iar progres poate exista numai dacă nivelul general de trai creşte. «Nivelul general» este inevitabil dependent de grosul populaţiei, de mujicii de la zdroabă, nu de profitul patronilor.

Cine crede că «profitul creat de patroni sta la baza progresului societatii» este invitat să-mi sugă organul.

Béranger spunea...

Pentru anonimul cu prietena cu magazinul de haine:

Ce nu înţelegeţi dumneavoastră, zecile de mii de români care s-au transformat după 1990 într-un mic sereleu sau PFA sau societate în comandită sau ce dracu o mai fi existând, este că NU AŢI DEVENIT CAPITALIŞTI ŞI NU VEŢI TRĂI MAI BINE!

Micul întreprinzător este noua formă de proletariat de care îşi bat joc atât marii rechini, cât şi statul.

Din această perspectivă, micii «patroni» care trag mâţa de coadă ar trebui să-şi dea seama de actualitatea scriselor lui Marx, dar ei tot mai dau vina pe insuficientul liberalism al statului, etc.

Vrabia Mihai Viteazul.

Anonim spunea...

@BERANGER,
Cred ca bateti la o usa deschisa si mi l-am insusit pe Marx, pe deplin. Adica am realizat "situatia" in care ma aflu!
Vreau o slujba la stat, atat!:))))
Nu am devenit capitalisti ci doar sclavi fara salariu garantat de vreun contract. Sclavi pe propria raspundere!:)))
Anonimul de mai sus!

O campanie electorală despre nimic.

  O campanie electorală despre absolut nimic! Totul se rezumă la demonizarea celuilalt, la acuze inepte, morți ”corupți” dezgropați în dorul...