luni, 9 august 2010

Un experiment scelerat



Sunt tot mai convins că guvernul boc este perdeaua de fum în spatele căreia în România se desfăşoară un experiment scelerat, de distrugere a statului social şi de deposedare a angajaţilor, a celor care trăiesc din muncă, de drepturi şi libertăţi fundamentale.  Ura împotriva pensionarilor şi a bugetarilor este, practic, instituţionalizată. Au fosat demascaţi drept un cancer social, care goleşte de resurse vitale economia. Din pricina lor nu avem autostrăzi, pentru ei ne-am împrumutat, ca să-şi primească salariile şi pensiile nesimţite. Iar în spatele acestui experiment se află un grup de economişti libertarieni, fanatici, care au profitat şi profită că şi băsescu, şi boc, sunt doi tâmpiţi în materie de economie. Printre ei şi madam Vass, care mai produce o "analiză" cu final aşteptat: statul e de căcat!  

Acum se pregăteşte o schimbare fundamentală a Codului Muncii, care va duce la o precarizare extremă a condiţiei angajatului. Se spune că piaţa muncii din România este "rigidă", în sensul că patronii nu pot licenţia când şi cum vor ei angajaţii. De fapt, vizaţi sunt tot bugetarii, singurii care mai pot negocia cu succes contracte colective de muncă. Acestea vor fi, practic, desfiinţate. Mai mult, contractul pe durată nedeterminată va deveni excepţia, iar compensaţiile în cazul concedierilor colective, de domeniul trecutului. Sub pretextul că aşa se creează noi locuri de muncă, se vor extinde angajările cu ora. Care vor deschide larg uşa abuzurilor. Contractul va fi pentru două sau patru ore, reducându-se astfel contribuţiile patronilor la fondurile sociale, iar restul plăţii se va face în mână. Asta în cazul fericit! Şi de ce ar tenta pe cineva un contract de două sau patru ore pe zi, când o slujbă întreagă a ajuns să fie plătită cu 5-600 de lei pe lună? Ce să facă un om cu 150 de lei pe lună? Se poate trăi cu banii ăştia? Fufa asta e cretină, sau e total ruptă de realitate?  

Tâmpenia asta cu flexibilizarea pieţei muncii este încă o dovadă de cretinism a economiştilor neo-liberali. Dintre ţările dezvoltate SUA au cea mai flexibilă piaţă a muncii. Şi cu toate astea economia americană NU mai produce locuri de muncă. Degeaba poţi să-ţi trimiţi la plimbare angajatul când ai chef, dacă locurile de muncă desfiinţate în SUA migrează în China! 

Declinul SUA, economic, social, democratic, dar şi de lidership la nivel global, are la origine aplicarea dogmei neo-liberale, care este o tâmpenie la fel de mare ca şi economia hipercentralizată a comunismului. Dogmatismul a distrus comunismul. Acum o mână de dogmatici, care ocupă înălţimile de comandă ale economiei capitaliste, din lăcomie, egoism şi din pură tâmpenie, se pregăteşte să-l ducă la groapă. Uitând că nu există alternativă la capitalism, sau ceea ce ar fi alternativa se numeşte haos generalizat. 


Ideologiile, în sine, nu sunt un lucru rău, de blamat. Oamenii care le absolutizează sunt cel mai mare pericol pentru umanitate. Fanaticii, iluminaţii, nu sunt doar în alte părţi. Ei domină şi gândirea occidentală. Iar când un sistem se află în declin, şi capitalismul anglo-saxon este în declin, ce-i lipseşte pentru a se auto-distruge sunt dogmaticii fanatici. Şi de ăştia nu ducem lipsă. Ce ne lipsesc sunt minţile deschise, capabile să regândească sistemul, să-l reformeze, să-l adapteze la realităţi. Să-l facă uman, în ultimă instanţă.  

4 comentarii:

Anonim spunea...

Flexibilizarea nu-i vizeaza nicidecum cu precadere pe bugetari si in nici un caz nu numai in Romania. Uitati-va pe orice interventie a investitorilor straini (CIS) din ultimii ani, si inainte de criza, si o sa vedeti mereu repetat refrenul cu flexibilizarea. Numai ca atunci era mai greu, fiindca era oferta insuficienta de forta de munca si angajatul isi pastra pretentiile. Acum e mult mai usor, fiindca angajatii nu mai au de ales, ori accepta salarii mici si conditii grele (acum un singur om face treaba mai multora, accepta ore suplimentare fara cracneala), ori someaza sau emigreaza. Creativi cum sunt, patronii s-au adaptat si asa - cum probabil stiti, sunt unii care determina angajatul sa plece cu demisie sau cu "acordul partilor", in schimbul a 3 salarii-mita, de pilda, in loc sa figureze cu restructurare si omul sa beneficieze de ajutor de somaj si salarii compensatorii legale, atatea cate sunt acordate pe ramura. Nu contesta nimeni ca si la stat, si la privat exista o multime de angajati lenesi, netrebnici si foarte obraznici, de care e foarte greu sa scapi, ca angajator; asta este explicatia pentru care multe firme se feresc sa angajeze. Dar criza este intr-adevar un prilej de a precariza munca pentru toata lumea - nu-ti convine zilier, sau angajat cu ora? n-ai decat sa pleci! Probabil ca urmatoarea problema pe lista e desfiintarea salariului minim.

Constantin Gheorghe spunea...

De data asta ei sunt ţinta. Sunt şi nişte studii ale BM, via SAR, care îi vizează în primul rând pe bugetari. Şi francezii au încercat ceva cu bugetarii lor, dar acolo sindicatele au fost mai dure şi au tăiat scurt elanul "reformator" al guvernului.

Fluieratorul spunea...

http://librarie.carturesti.ro/arta-exploatarii-de-sine-242689, scrisa mai ieri in Germania, despre Germania. Astazi valabila si in alte tari (nu s-a tradus in EN/FR, sau mandarina, ca sa nu afle "aia"). De miine, si pe malurile Dimbovitei. Voi puteti sa aflati mai inainte, ca in romana s-a tradus, si este pe tejghele de vreo juma' de an. Enjoy!

Karakas spunea...

Degeaba e in declin capitalismul anglo-saxon. Romania nu a aflat inca.