La 18 grade Celsius în primele zile ale lunii februarie, într-o iarnă în care eu, cel puţin, am văzut zăpadă doar la televizor, mă gândeam că n-o fi luat degeaba Nobelul Al Gore. Ştiu că mulţi îl înjură vârtos şi-l bănuiesc de tot felul de blestemăţii. Ştiu şi eu ce-or gândi acum australienii ăia care, după ce s-au prăjit, la figurat, la peste 50 de grade Celsius la umbră, văd acum cum unii dintre ei s-au prăjit la propriu, în cele mai puternice incendii de vegetaţie din istoria Australiei?
Nu ştiu dacă ne paşte o încălzire globală. Poate nu avem suficiente date pentru a spune răspicat că despre aşa ceva este vorba. Poate modelele matematice cu care operăm sunt insuficient de riguroase pentru a descrie ceea ce se întâmplă. Poate este nevoie de mai mulţi senzori, sau de o putere de calcul mai mare. Poate că impactul activităţilor umane asupra climei nu este atât de dramatic cum spun cei care gândesc precum Gore.
Dar, există un dar: activitatea omului ARE un impact semnificativ asupra naturii. Şi este firesc să ne întrebăm dacă nu cumva se întâmplă acelaşi lucru şi asupra climei. Motiv să fim precauţi şi să ne facem datoria, acolo unde putem, pentru a nu influenţa mersul vremii.
Putem polua mai puţin cu mijloacele noastre de transport? Evident, da! Putem emite mai puţine gaze cu efect de seră? Evident, da! Putem tăia mai puţini copaci, putem folosi raţional pământul şi apa, putem face multe lucruri, fără costuri mirobolante, pentru a nu agrava lucrurile.
Avem o singură certitudine: fenomenele climaterice extreme sunt din ce în ce mai dese şi mai costisitoare. Şi cred că avem suficiente cunoştinţe tehnologice şi mijloace materiale pentru a reduce consecinţele lor, prin politici publice adecvate. Dar politicul este tot mai mult rupt de realitate, ceea ce nu este prea dătător de speranţe.
Ce mi-a venit să scriu asta într-o zi de duminică? Uitaţi-vă puţin la cele două fotografii de mai jos: un trandafir înmugurit şi un curcubeu la început de februarie.
2 comentarii:
Va este cald la Bucuresti, dar aici in Germania, a fost cea mai aspra iarna pe care am pomenit-o de 20 de ani : zapada si ger de -10°C. O caricatura in Rheinische Post (pe care v-as trimite-o, dar nu stiu cum se procedeaza) arata doi indivizi mergand infofoliti si prin nameti, si reflectand : As vrea sa-l intalnesc acum pe ala care zice ca ne ameninta incalzirea globului! .
Zau, chiar vine...
La mine in curte, au rasarit si INFLORIT ghioceii...pentru prima oara...
Trimiteți un comentariu