duminică, 22 februarie 2009

Reforma clasei politice a învins!
Azi are loc la Găneasa, o comună din vecinătatea municipiului Slatina, turul doi al alegerilor pentru primar. Un fapt banal, veţi zice. Dar cum probabil ştiţi, sunt alegeri cu scandal, cu oameni bătuţi, cu răniţi în urma folosirii unor arme dde foc neletale. Nimeni nu înţelege care este miza lor, de vreme ce şi Mircea Geoană, şi Roberta Anastase(aceasta din urmă a ajuns acolo după violenţele din cursul săptămânii) s-au deranjat să se întrebuinţeze în sprijinul candidatului partidului lor. Trecem peste amănuntul existenţei unei alianţe guvernamentale PSD-PS-L. Numai proştii mai pot crede în "armonia" şi "responsabilitatea" părţilor. De fapt, e o luptă crâncenă, de care pe care.
Dar caftelile de la Găneasa trebuie să-i fi umplut de fericire şi de mândrie pe corifeii societăţii civile, apostolii reformării clasei politice cu votul uninominal: schimbarea susţinută de ei îşi arată roadele . Daniel Bărbulescu, deputat PD-L de Olt, a fost găsit de jandarmi, care sunt obligaţi să-şi folosească muşchii pentru a tempera zelul democratic al combatanţilor, cu o bâtă de baseball în maşina oficială de la Parlamentul României.
Cum vedeţi, noua generaţie de politicieni este racordată la modernitate şi foloseşte toate instrumentele din arsenalul democraţiilor mature. Ce urmează după bâtă?
PD-L se transformă pe zi ce trece într-un partid extremist, cu tot mai evidente legături cu mafiile economice şi cu mediile interlope. Este o realitate pe care intelectualii lui peşte prăjit şi jurnaliştii cu pete portocalii pe creier şi pe ochi o ignoră cu superbie.
Violenţa socială se apropie periculos de pragul de explozie. Şi mi se pare normal ca noua generaţie de politicieni, produsul reformei GDS, Alianţei Pentru un Parlament Curat, SAR şi alte asemenea lor să fie detonatorul ei. În fond, dacă trecem peste spoiala de vorbe, de mimarea democraţiei, vedem că este vorba de un demers anarhist al "societăţii civile", care urmăreşte disoluţia statului şi a autorităţii sale.
Astfel de "organizaţii" au alimentat confuzia de valori, războiul româno-român, nencrederea în stat şi în instituţii, contestarea absolută a autorităţii, refuzul de a se supune legii. Au acuzat la grămadă clasa politică şi justiţia, au prezentat România drept un soi de infern al corupţiei, au monopolizat comunicarea cu organisme internaţionale importante. Au sădit neîncrederea şi suspiciunea, au isterizat dezbaterea publică.
Acum culegem roadele proiectului lor dement de schimbare a României. Să ne fie de bine: suntem la fel de vinovaţi ca şi ei, pentru că nu ne-a păsat şi nu am produs o alternativă. Ni s-a părut că nu este treaba noastră. Din păcate, acum NU mai este treaba noastră. Este treaba mafiilor care au pus stăpânire pe România, ajutate copios de "societatea civilă", şi mi-e teamă că acest ajutor nu este unul întâmplător.

4 comentarii:

Karakas spunea...

Da, a invins mirlanismul, mojicia, non-valoarea, incultura, rasismul, prostia, intoleranta, extremismul etc. Caracatita si-a intins tentaculele si situatia din Romania pare ireversibila in conditiile de azi, in lipsa alternativei.

pacos spunea...

Rolul nostru in aceasta "reforma" a fost acela al cobailor. Putem sa spunem ca era si treaba noastra. Si ne-am facut-o, rabdand toate experimentele ultimilor 20 de ani si "rotind" politicienii in jocul putere-opozitie.
Nu stiu cat de vinovati suntem noi ca n-am produs alternativa. De necontestat este faptul ca pasivitatea si indiferenta noastra ne-au adus in aceasta postura.
Si mai cred ca nu mai dureaza mult pana cand vom avea o reactie sociala violenta, exploziva, care sa mai spele din jegul politico-mafiot.

Stefania spunea...

Si este vina uninominalului ca s-a ajuns la asta? "Era mai bine inainte"? Daca nu s-a reformat clasa politica de prima data cand s-a folosit un nou sistem electoral, sa ne intoarcem la liste. Sunt sigura ca aceasta este solutia tuturor problemelor...not.

Iulian spunea...

Unul dintre cele mai bune comentarii, felicitari!
Probabil ca viitoarea tura a uninominalului, cea majoritara, fara redistribuirea proportionala, plus criza (daca nu singura criza pana atunci) va arunca in aer tot esafodajul.
Este interesant cum isteria societaro-civila a produs un sistem electoral care a intarit tocmai acele aspecte pe care voia sa le corijeze.
Se pare ca tot nu ne-am saturat sa fim cobai si sa luam drept bune solutiile "salvatoare, reformiste".