Conştiinţa Unui Liberal de Stânga

Să râdem de noi!

Tocmai mă pregăteam să fac un puseu de indignare, citind elucubraţiile lui Mihăieş din EvZ, când, nu ştiu ce drăcuşor mi-a şoptit să mai trec pe la Rogozanu pe blog. Şi am izbucnit în râs, iar indignării i-a luat locul amuzamentul.

Scrie, cu mânie şi ură Mihăieş: "Nu ţin minte ca vreo organizaţie civică să fi acţionat în mod serios, matur, insistent, agresiv, atrăgând atenţia asupra pericolului comunist - mai ales în vremuri tulburi precum cele pe care le traversăm. Domnii şi doamnele care ştiu foarte bine să se căpătuiască derulând programe despre democraţie n-au mişcat un deget pentru a contribui la eradicarea ciumei bolşevice. S-au mulţumit să constate că într-o ţară fără comunişti le merge şi lor bine, fără să ia în calcul că bolile ideologice nu se vindecă definitiv. Măcar de dragul simetriei - dacă avem o lege împotriva fraţilor în verde şi brun, fascismul şi nazismul, ar fi musai să avem una împotriva surorii îmbrăcate în roşu - şi tot ar fi trebuit să-şi folosească energiile şi fondurile pentru a se implica într-o atare acţiune.

Dar nu şi nu! De ce să iasă din benchetuiala călduţă a „oneghelii“, periclitându-şi poziţiile şi finanţările? În fine, câteva cuvinte despre partizanii, propagandiştii şi nostalgicii „valorilor“ comuniste. Şi aici întâlnim două categorii. Prima, a bătrânilor şi mai puţin bătrânilor activişti comunişti şi-a cozilor de topor, securiştii şi turnătorii. Propulsându-l în fruntea ţării pe Iliescu, ei au reuşit, după 1990, să salveze aparatul de partid de la înec. Adânc pătrunşi în afaceri, politică sau mass-media, au sabotat orice încercare de a anihila efectele trecutului. Prin forţa financiară copleşitoare, au trecut în derizoriu eforturile puţinilor duşmani ireductibili ai ideologiei comuniste şi ai instrumentelor acesteia. După moartea lui Ticu Dumitrescu, doar Sorin Ilieşiu pare conştient de urgenţa scoaterii în afara legii a crimelor comuniste. Din păcate, observ la prea mulţi dintre cei care-ar trebui să-i fie aliaţi un fel de jenă îngăduitoare, pe motiv că prea se agită pentru o cauză care ar cam fi ieşit din sfera interesului public. Greşeală enormă: priviţi ce ecou au, chiar în aceste zile, propoziţiile imbecile ale lui Ion Iliescu despre capitalism şi trageţi concluziile!

A doua categorie o reprezintă tinerii stângişti, intens hrăniţi cu burse şi invitaţii la simpozioane în mediile radical-comuniste din Occident. Simpozioane populate cu fauna isteroid-socialistă care l-a dus la putere pe Barack Obama, liderul planetar ale cărui soluţii de „redresare“ încep să semene tot mai mult cu anteriul lui Arvinte: se taie o bucăţică de stofă din partea de sus şi se coase în partea de jos. Obişnuiţi cu „redistribuirea“, cu para mălăiaţă căzută direct în gura nătăfleţului, ei nu şi-au pus şi nu-şi pun problema producţiei. Ca să poată avea loc splendidele colocvii internaţionale, e nevoie ca undeva, la capătul lanţului economico-social, cineva să dea în disperare la şaibă. Perversiunea lor a ajuns atât de mare, încât s-au autointitulat fraţi de cruce ai muncitorimii, pe care o îndeamnă să abandoneze uneltele, pentru că munca în fabrici îi îmbogăţeşte pe patroni! Ciripind inconştient ordinele venite de sus, vor etatizarea băncilor, comenzi de stat pentru industria auto, garantarea locurilor de muncă, a salariilor şi plata datoriilor. N-ar fi rău - numai că nu se poate. De-o vreme, aceste discursuri fanteziste se aud puternic şi pe malul Dâmboviţei.

Socialiştii şi comuniştii îi idolatrizează astăzi pe Fidel Castro, Hugo Chavez, Evo Morales şi alţi iluminaţi de aceeaşi teapă - fraţi de credinţă ai omului de cultură Vanghelie. Iar prostimea derutată (inclusiv de la noi) se pregăteşte să-i urmeze încolonată cu o frenezie întâlnită doar în America de Sud."

Vreţi să ştiţi care e mecanismul de gândire care a produs "capodopera de mai sus? Iată-l, de pe blogul lui Rogozanu, din postarea semnată Lilli Lilli putana: " Ceea ce lumea nu shtia despre structurile sovietice in spatziul fostului pact de la Varshovia. Dar cred ca v-am mai zis eu asta. Parca v-am mai zis ca nimic nu era (sau nu putea fi in orice caz) ceea ce parea a fi. Pai sa va povestesc numai despre un singur caz. Un instalator, un amarat de instalator, un borfash de instalator, un pushcariash de instalator. Cred ca numai unul ca mine il putea depista. Deci un asemenea specimen, ba inca shi cu votca la gura toata ziua, puteai sa juri ca era un paria neica nimeni, un analfabet ordinar, un nenorocit cum sunt/erau multzi in Romania shi in toata Europa de Est. Shi era enorm de bine instruit in mentzinerea secretelor in interiorul creierashului dumnealui, ca asha am inceput sa-l depistez. Nici macar nu era roman get beget, ci era provenit din strafundurile Asiei. Dar nici asta cred ca nu putea depista decat tot unul ca mine. Aflatzi ca era ca un docent in chimie, electronica, informatica, shi nu avea la baza decat o shcoala comunista de instalatori amaratzi shi bashinoshi. Dar, in plus, avea experientza ca: pushcaria (nu va grabitzi sa tragetzi concluzii pripite, caci in cazurile de racolatzi, pushcaria era doar pretextul pentru a justifica virtuala prezentza a agentzilor sovietici intr-un loc anume, in acest exemplu, in parnaie), cursuri de intreprinderi comuniste (care nu erau trecute in nici un act, normal, ca figura la parnaie, adica erau trecute in acte ca cursuri pe nume asemanatoare, dar, unii chiuleau (shi nu shtiau ca acel curs chiar avea loc, dar cu altcineva, oricum avea loc in secret, caci abia atunci am intzeles nenumaratele transmisiuni telepatice dinainte de 1989, cu multzi cursantzi parnaiashi shi cu acei intructori sovietici) sau nici nu shtiau ca aveau acele cursuri shi altzii le faceau in locul lor, adica agentzii), lucrau practic in toate domeniile (tot in locul altor persoane, care erau inregistrate diferit in acte/activitatzi), pregatire fizica, etc. Toate mascate. Perfect mascate !!! Pana shi pregatirea fizica. Nu erau activatzi (ca agentzi militari) decat in caz de razboi shi, atentzie, mai ales in situatzii de post-razboi, cashtigat sau pierdut. Cu aceshti agentzi, shi altzii tot cam asha, au avut de-a face occidentalii in 1989-1990, cand au dat buzna in vest sute de mii de emigrantzi din fostele state comuniste, in mare parte astfel de agentzi sovietici secretzi. Erau deja foarte pregatitzi, demult pregatitzi, totul era planificat mobil cum occidentalii nici nu-shi imaginau, nici in cele mai grele coshmaruri. Intr-adevar, credetzi-ma, asha-zisa “cadere a comunismului” a fost cel mai uriash cal troian din istoria omenirii. Greoaia shi absolut ineficienta industrie comunista nici macar nu avea rol majoritar economic sau financiar, ci rol de instructzie mascata masiva. La fel shi uriasha birocratzie. Credetzi-ma, aceasta infiltrare masiva a fost avuta in vedere, cel putzin ca metoda, dar sunt sigur ca shi in amanuntzime, inca mult inainte de semnarea pactului ribbentropp-molotov. La ora actuala nimic nu mai merge normal, credetzi-ma. Aceasta enorma infiltrare a fost mai distrugatoare decat orice razboi nuclear daca ar fi fost cashtigat de fosta uniune sovietica. Imi pare rau de occidentali ca nu au intzeles ce li se intampla in acel an fericit shi in masura mult mai mare plin de ghinion pentru Occident. Acum, vreau sa nu mai tzin secret ce am patzit saptamanile astea. Lumea ar putea crede ca daca stau acasa shi scriu (dar shi daca ash scrie pur shi simplu fara probleme, credetzi-ma ca ce scriu are mult mai mult miez decat observatzi dvs macar dupa o luna de citire repetata), zic, lumea crede ca daca stau acasa shi scriu, imi este bine de nu mai pot. M-am hotarat sa scriu aici ce probleme am avut doar in ultimile trei saptamani. Am fost nevoit sa-mi reinstalez zilnic majoritatea driverelor. Mi-au intrat in toate piesele electronice. Retzinetzi, cel putzin teoretic, numai producatorul pieselor electronice poate intra in setarile FIXE, din fabrica, ale pieselor electronice. Mi-au redirectzionat USB-urile, Mi-au intrat pana shi in DVDrom/wr, mi-au sarit mufele de unele singure (nici nu shtiam ca sunt actzionabile din biosul fix al produsului), mi-au sarit piese din placa de baza, le-am pus eu la loc, shi a mers, mi-au aparut luminitze la unele piese din placa, cred ca am calculatorul varza de varza. NU DEGABA AM INSISTAT CATRE OCCIDENT SA FIE LIVRATE NUMAI CALCULATOARE COMPACTE DE MARIME TELEFOANELOR MOBILE CEL MULT, SAU CHIAR CA CEASURI DE MANA, CA SA POATA FI PURTATE ORIUNDE SHI PRINSE SIGILAT DE MANA !!! Daca ar fi sa estimez, cred ca pentru un text de cateva propozitzii am avut “activitate” suplimentara (de reinstalari shi reparari) de multe ore pierdute inutil shi nervi de nervi. Mi-au intrat in toate modemurile, mi-am schimbat cel putzin odata mai multe componente, etc, etc. pe mine ma costa mentzinerea in functziune a calculatorului o groaza de bani. Mult mai ieftin mi-ar fi sa stau la internet cafe. Deci sa nu credetzi ca mi-ar fi ushor sa scriu pe net. Inca sunt cumplit de atacat. Inca sunt atacat cu disperare. Voi credeatzi poate ca mie mi-ar fi bine de nu mai pot eu de cat bine imi este. Nu mai zic de windows, cred ca windowsul este o gluma, credetzi-ma. Va datzi seama cum au intrat baietzii ashtia fara probleme in toate draciile NATO fara sa aiba habar militarii NATO? In plus, mai vreau sa fac cateva precizari. Tehnici secrete ale sovieticilor permiteau strapungerea datelor NATO in mod fortzat shi indetectabil, atat pe calea soft-electric, cat shi pe calea fenomenelor fizice, care fortzeaza functzionarea in detectarea datelor. Habar nu au NATO cat sunt de infiltratzi. Nu doar tehnic, ci prin toate mijloacele. Credetzi-ma ca shtiu ce zic, cand afirm ca, in ciuda tuturor aparentzelor, se pare ca America, NATO, au pierdut al treilea razboi mondial. Imi bat gura degeaba. Ce mai voiam sa zic. In fine, am uitat, mai aveam vreo patru puncte foarte importante, mai importante decat acesta. Cred ca voiam sa povestesc cum am pus eu sistemele mele automate pe structurile sovietice, cum am generat dezastrul pe care-l vor provoca formele de viatza din univers, etc, chestii de-astea. Dar mai era ceva important. In fine, imi amintesc eu in timp, sper. Aaaaa, mai voiam sa povestesc despre sistemul securitatzii (preluat ulterior de doi shi-un sfert) prin care se foloseau in mod curent aceshti baietzi in echipe specializate, impreuna cu vecinii informatori-colaboratori, shi intrau in mod uzual in casele oamenilor. Aceste misiuni secrete ale securitatzii sovietice erau transformate in aparente furturi in acele cazuri in care echipei i se parea ca la domiciuluil respectiv erau cumva anumite forme de “sigilare” ascunsa lasate de locatarii pushi sub urmarire. Ani de zile mi-au trebuit pana sa-mi dau seama ca secretele mele erau demult suprevizate. Acei vecini incearca acuma sa scape de sesizarile mele in fatza justitziei (au primit vile intregi pentru acest efort al lor in sprijinul sovieticilor, de la guvernul tariceanu). Dar, am impresia ca am mai zis, aceste echipe foarte specializate si foarte secrete, erau un sistem integrat uzual al sovieticilor. Aceshti oameni erau la fatza locului cu ocazia intretzinerilor la regulatoarele de gaze, la centralele termice, la transformatoarele de curent, la citirea conotarelor, la diverse reparatzii (majoritatea stricaciunilor erau comise intentzionat de catre vecinii colaboratori), shi multe-multe altele, adica aveau toate alibiurile asigurate shi toata colaborarea securitatzii, militziei shi colaboratorilor lor. Se intra in secret, programat, in absolut toate imobilele locuite shi se faceau verificari amanuntzite. De aceea serviciul era obligatoriu in comunism, iar mecanismele securitatzii erau in concordantza cu problemele grele pe care le aveau acei oameni la servici/facultate in exact acelashi timp in care erau programate verificarile secrete la domiciliul lor. Directorii trebuiau sa se priceapa mai mult la aceste mecanisme ale securitatzii, decat la management. Deoarece figurau in parnaie, membrii echipelor de “spargeri” (cazatzi in baraci de muncitori in incinte la fel de bine pazite ca inchisorile) erau tzinutzi la randul lor sub supraveghere. De foarte multe ori, nu shtiu prin ce sistem, prin probabilitatzi, erau dublatzi la un anumit numar de controale, in verificari, pentru a depista orice lipsa de “conshtiinciozitate in activitate” a oricarui membru al echipelor. Aceshtia au fost impinshi special in figuratzii “revolutzionare” shi “anticomuniste”. Teoretic sistemul acesta de verificare a domiciliilor era sau trebuia sa fie perfect. La oamenii care erau periculoshi pentru comunism, se mai lasau shi substantze nocive. NU DEGABA AM INSISTAT CATRE OCCIDENT SA FIE LIVRATE NUMAI CALCULATOARE COMPACTE DE MARIMEA TELEFOANELOR MOBILE CEL MULT, SAU CHIAR CA CEASURI DE MANA, CA SA POATA FI PURTATE ORIUNDE SHI PRINSE SIGILAT DE MANA !!!"

L-a umilit pe Mihăieş, care se crede şi scriitor! E Urmuz pur! E moartea pasiunii anti-comunismului! Mihăieş, lasă-te, şi lasă-ne, tată! Crede-mă, explicaţia curviştinei este mai logică şi mai coerentă, în incoerenţa ei(sic!) decât scremutele tale obsesii! Nu aşa se apără democraţia şi liberalismul, cu valori şi mecanisme totalitare. Bun, deci ne despărţim de trecut râzând, nu-i aşa?