La pachet cu "remanierea" Pulimea Sa ne promite încă cel puţin un an de austeritate. Şi este, în imbecilitatea lui, sau a tâmpitului(ei?) de-i serveşte drept consilier economic, convins că dacă boc face austeritatea şi mai mare, vom avea creştere economică de 3%-4% în 2011. Evident, nimic din experienţa altior ţări şi a crizelor trecute nu confirmă această "viziune".
Cum băsescu este departe de a fi un geniu în materie de economie, poate că ar fi de ascultat mai degrabă opiniile celor care, de bine, de rău, se pricep. Unul este Robert Reich, acum profesor la Berkeley, califormia, dar a trecut şi pe MIT, a fost şi Secretar de Stat pentru Muncă în prima Administraţie Clinton şi, în general, e considerat un viitor laureat Nobel pentru economie.
Articolul lui de azi, din NYT, spune în esenţă, cu rigoarea profesorului, ceea ce spuneam şi eu de vreo câţiva ani buni: din anii 80 s-a observat o pierdere netă de putere de cumpărare a clasei de mijloc şi a clasei muncitoare, peste tot în Occident, dar mai vizibil în SUA, care a fost compensată graţie accesului extrem de facil la creditare. Acum schema asta nu mai funcţionează. Şi a venit vremea ca munca să fie plătită la adevărata ei valoare, dacă vrem să ieşim din criză. Pentru că nimeni nu poate da o explicaţie economică pertinentă unei realităţi de genul ăsta: muncitorii de la "Dacia" sunt plătiţi cu circa 350 de euro pe lună, într-o ţară în care preţurile, cu mici excepţii sunt egale cu acelea din Franţa, iar uzina este foarte profitabilă, în timp ce muncitorii francezi din uzinele Renault, uzine pe pierdere, primesc de patru-cinci ori mai mult, în cel mai rău caz. Sunt mai puţin productivi muncitorii români? Sau cei chinezi?
Revenind la spusele lui Reich. Iată ce spune el despre soluţia ieşirii din criză: " THE Great Depression and its aftermath demonstrate that there is only one way back to full recovery: through more widely shared prosperity. In the 1930s, the American economy was completely restructured. New Deal measures — Social Security, a 40-hour work week with time-and-a-half overtime, unemployment insurance, the right to form unions and bargain collectively, the minimum wage — leveled the playing field.
In the decades after World War II, legislation like the G.I. Bill, a vast expansion of public higher education and civil rights and voting rights laws further reduced economic inequality. Much of this was paid for with a 70 percent to 90 percent marginal income tax on the highest incomes. And as America’s middle class shared more of the economy’s gains, it was able to buy more of the goods and services the economy could provide. The result: rapid growth and more jobs. By contrast, little has been done since 2008 to widen the circle of prosperity. Health-care reform is an important step forward but it’s not nearly enough.
What else could be done to raise wages and thereby spur the economy? We might consider, for example, extending the earned income tax credit all the way up through the middle class, and paying for it with a tax on carbon. Or exempting the first $20,000 of income from payroll taxes and paying for it with a payroll tax on incomes over $250,000.
In the longer term, Americans must be better prepared to succeed in the global, high-tech economy. Early childhood education should be more widely available, paid for by a small 0.5 percent fee on all financial transactions. Public universities should be free; in return, graduates would then be required to pay back 10 percent of their first 10 years of full-time income.
Another step: workers who lose their jobs and have to settle for positions that pay less could qualify for “earnings insurance” that would pay half the salary difference for two years; such a program would probably prove less expensive than extended unemployment benefits.
These measures would not enlarge the budget deficit because they would be paid for. In fact, such moves would help reduce the long-term deficits by getting more Americans back to work and the economy growing again.
Policies that generate more widely shared prosperity lead to stronger and more sustainable economic growth — and that’s good for everyone. The rich are better off with a smaller percentage of a fast-growing economy than a larger share of an economy that’s barely moving. That’s the Labor Day lesson we learned decades ago; until we remember it again, we’ll be stuck in the Great Recession."
Sigur, într-o ţară precum România astfel de sugestii te fac de-a dreptul odios şi ţi se lipeşte imediat eticheta de "comunist". Doar că lucrurile nu se rezolvă de la sine, şi nu cu austeritate. Cu muncitori şi funcţionari, cu intelectuali prost plătiţi, cu polarizare economică şi socială dusă la extrem nu vom face decât să alungăm oamenii din ţară. Şi să înrăutăţim şi mai mult lucrurile.
traian băsescu este ferm convins de contrariul. Cu cât lumea va fi mai prost plătită, cu atât economia o va duce mai bine, şi va creşte mai viguros. Ştiu eu, poate asta, dacă se va demonstra, îi va aduce un Nobel pentru economie. Totul este să nu treacă mai întâi pe la Târgovişte, precum unul dintre predecesorii lui, care credea şi el în reţete economice asemănătoare.
4 comentarii:
romanii le inteleg pe toate mai tirziu sau mai bine zis prea tirziu. si ce crezi ca golirea romaniei de romani este asa ceva intimplator?! este acelasi gen de "intimplare" asemanatoare cu cea care a fost realizata cu banii dati lui nea nicu si care a insemnat sufocarea oraselor cu tarani prosti care au contribuit astazi esential la distrugerea romaniei. vestul a stiut sa-si faca cu o lovitura si masa de manevra si sa-si asigure si servitorii. de restul nu mai vorbim!
Ar fi simplu dacă numai în România s-ar întâmpla treaba aia cu etichetarea, dar din nefericire se întâmplă şi la alţii. Obama a menţionat de vreo două ori rolul de redistribuţie a statului şi a fost făcut comunist pentru asta.
Nu mai e recesiune, aia a fost şi s-a terminat. Acum e depresiune. Nişte "ingineri financiari" au făcut ceva măgării băgând câteva bănci şi fonduri de investiţii în groapă, statele au intervenit pompând bani de la buget în respectivele instituţii private iar acum se face achitarea notei de plată de contribuabili prin măsuri de austeritate. Clasele de mijloc şi muncitorimea, adică vreo 99% din oameni, erau vulnerabile dinainte şi acum au ajuns cu cuţitul la os. Cum aceştia fac majoritatea consumului, rezultatul este o spirală a austerităţii şi sărăciei.
Ce fac Băsescu şi alţii e să contribuie din plin la spirala sărăciei. În 1930 a fost nevoie de trei ani grei pentru ca unii (americanii) să se trezească, acum asta s-ar putea să nu se întâmple deloc. Singurele ieşiri din depresiune sunt la stânga şi asta deranjează pe unii la organu ideologic.
Apropo de Tîrgovişte: domnule Gheorghe, credeţi că Băsescu & comp. vor fi daţi în judecată după ce PSD va ajunge la putere?
@Eugen :S-ar crea un precedent periculos.... nu vad cine este "interesat"
Trimiteți un comentariu